Steaua de Mare se usucă la soare

Una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor străini până în 1989, complexul Steaua de Mare din Eforie Nord riscă să devină o ruină. Baza de tratament de aici se mai menţine în activitate doar datorită entuziasmului şi loialităţii salariaţilor şi pacienţilor.

Revigorarea turismului balnear şi prelungirea sezonului estival sunt două dintre temele preferate ale ministrului Turismului, Elena Udrea. Dar cum viaţa bate şi filmul, la fel păţesc şi discursurile "blondei de la Cotroceni", bune doar de băgat "pe sticlă" la ore de maximă audienţă.

Complexul Steaua de Mare din Eforie Nord trece de câţiva ani printr-un coşmar din cauza procedurilor de insolvenţă care tot trenează, iar baza de tratament de aici te şi miri că mai funcţionează. Potenţialul curativ, dar şi turistic al bazei este unul uriaş, care nu poate fi trecut cu vederea. Aceasta se alimentează cu nămol de la Techirghiol şi apă sărată pentru băi terapeutice din acelaşi renumit ghiol.

DECLIN
În 1971, când s-a inaugurat această bază, ea a devenit destinaţie pentru mii de turişti germani, nordici, francezi sau belgieni. "Veneau avioane întregi de germani pentru noi", cum povestesc azi angajaţii. Zilnic, prin baza de tratament treceau până la 1.500 de pacienţi, iar fiecare dintre cei 15 doctori se îngrijeau şi de câte 50-60 de oameni în cele opt ore de program, care de cele mai multe ori se prelungeau.

Cele trei hoteluri de lângă instituţia medicală erau legate de aceasta prin culoare, ceea ce făcea posibilă funcţionarea acesteia 12 luni pe an. Instalaţia proprie de încălzire a îmbătrânit o dată cu Spitalul, iar hotelurile sunt acum închise şi nu vor mai aştepta turişti prea curând.

Astăzi, Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Reparatorie şi Balneologie din Eforie Nord are 175 de paturi, nici alea ocupate, iar în ambulatoriu abia intră zilnic câteva zeci de persoane. "Îl vedeţi pe domnul acela? E din Belgia. Vine de două ori pe an, fără întrerupere, de mai mult de 20 de ani. Aproape că este de neînţeles.

Nu au nici un fel de condiţii. Trebuie să se cazeze pe unde apucă. Baza arată aşa cum vedeţi, iar echipamentele sunt dacă nu vechi, de slabă calitate", ne povesteşte unul dintre clienţii Stelei de Mare, care şi el vine aici de aproape 30 de ani. Omul, la fel ca şi personalul Spitalului, deplânge situaţia în care a ajuns una dintre cele mai importante atracţii ale litoralului românesc pentru străini.

Nici pacienţii, nici personalul nu vor să-şi dea numele. Se feresc, pentru că oricum ar face, tot la mâna conducerii spitalului ajung. Nu vor să-şi pericliteze nici salariul, nici şansele de a beneficia de tratament aici, dar şoptesc cu toţii cu mânie şi deznădejde.

PACIENŢI TOT MAI PUŢINI
Vremurile frumoase ale "Stelei de Mare" s-au stins uşor. Mai întâi, a limitat Ceauşescu traficul turiştilor străini, apoi a venit tranziţia cu sărăcia şi nepăsarea celor responsabili. Cele trei hoteluri, Delfinul, Meduza şi Steaua de Mare au fost privatizate, iar baza de tratament a rămas în grija Ministerului Sănătăţii. Tocmai această proprietate divizată se pare că ar fi explicaţia stării jalnice în care se prezintă azi complexul "Steaua de Mare".




Fără investiţii serioase, baza de tratament nu mai corespunde aşteptărilor turiştilor străini, iar falimentul complexului hotelier alipit instituţiei medicale a dus la creşteri considerabile ale costurilor unui sejur la Eforie Nord. Aşa că unii dintre cei mai fideli clienţi ai bazei de tratament au fost nevoiţi să renunţe la binefacerile curelor de la Eforie.

"Nu se poate aşa ceva! În ultimii doi ani s-au schimbat vreo patru manageri şi acu' se aude că tre' să-şi pună PD-L-ul om, director. Nimeni nu se mai preocupă de bază. Iar hotelurile, vedeţi şi dumneavoastră cum au ajuns... Mă şi mir când văd că se mai întorc an de an câte un neamţ sau un suedez. Văd şi ei ce se întâmplă, dar calităţile nămolului îi face să tot vină şi să închidă ochii la mizeria asta", îşi varsă oful unul dintre angajaţii spitalului.

"Cu ani în urmă, toţi angajaţii ştiau să o mai rupă ba în franceză, ba în germană... Dacă nu ştiai o boabă de suedeză sau finlandeză, erai de râs!", povesteşte un fost angajat, devenit acum client al Ambulatorului I, ajuns din urmă de păcatele vârstei.

SPITALUL O DUCE LA FEL CA MINISTERUL
"Spitalul o duce la fel ca ministerul. Adică... aşa cum vedeţi", rezumă managerul Liviu Claudiu Arsene. Omul aşteaptă de la o zi la alta să vadă dacă îşi pierde sau nu scaunul. Personalul spitalului îl acuză că şi-a cumpărat maşină pe banii instituţiei şi a mărit numărul angajaţilor din administraţie, ba a mai raportat şi o secţie de gerontologie care nu funcţionează în fapt. Arsene spune că, din luna iunie, la Eforie va începe să lucreze un medic specialist.

A realizat un studiu de fezabilitate pentru construirea unui hotel de patru stele lângă spital, pentru că altfel, cât timp nu au turiştii unde să tragă, nici baza nu are vreun viitor. Proiectul aşteaptă de luni bune avizele, iar finanţarea s-ar face din fonduri europene, dacă ministerul ar asigura banii necesari lucrării, până aceasta va fi decontată. Acesta ar fi viitorul. Cât priveşte prezentul... Spitalul a primit de la Casa Asigurărilor de Sănătate 64 % din fondurile de anul trecut.

Criza se simte deci până în băile cu nămol sapropelic de pe Litoral. Arsene a luat măsura introducerii coplăţii pentru a face faţă lipsurilor financiare, dar nu a reuşit astfel decât să-şi urce în cap pacienţii. Veniţi din toată ţara cu bilet subvenţionat luat la un preţ acceptabil, pe baza cuponului de pensie, pacienţii se trezesc acum că ar trebui să scoată din buzunar câteva sute de lei.




Managerul ştie că decizia nu este una foarte populară şi recunoaşte că reacţia pacienţilor l-a pus într-o mare încurcătură, dar spune că trebuie găsită o soluţie pentru a aduce venituri suplimentare la bugetul spitalului, altfel acesta fiind în imposibilitatea de a-şi continua activitatea.

 

O afacere falimentară: datorii peste datorii
"Steaua de Mare" SA se chinuieşte din 2005 în vrejurile procedurilor de insolvenţă. Societatea care deţine cele trei hoteluri care au compus alături de baza de tratament complexul Steaua de Mare a fost chemată în instanţă. Furnizorii de utilităţi, angajaţii, constructorul care a făcut modernizarea hotelului Britannia I (cum a fost rebotezat Delfinul), Direcţia Finanţelor Publice Constanţa, dar şi Banca Comercială Română au solicitat plata unor datorii care totalizează mai multe milioane de euro.

Triţă Făniţă, care controlează cea mai mare partea a acţiunilor societăţii, s-a opus executării silite a hotelurilor, argumentând tot timpul valoarea investiţiilor făcute de el în reamenajerea spaţiilor destinate turiştilor. Aşa se face că cele trei hoteluri sunt închise de trei ani de zile şi nici nu vor fi deschise prea curând.

Ba mai mult, la Eforie se vorbeşte că acestea vor fi achiziţionate de investitori care le vor vinde apoi garsonieră cu garsonieră. Complexul hotelier "Steaua de Mare" este deţinut de către Triţă Făniţă, prin societatea T.F. Consulting & Management & Comert SRL şi alţi doi acţionari importanţi, Adrian Nicoară şi Dumitru Domnariu. Social-democratul este un nume cunoscut după o carieră politică ce s-a concretizat într-un mandat parlamentar, în perioada 2000-2004, dar şi în urma afacerilor cu cereale derulate prin Agroexport SA.

De altfel, Făniţă a fost director al societăţii Agroexport şi înainte de '89 şi se ocupa cu exportul de cereale, fiind un important participant la operaţiunile de aport valutar din acele vremuri. Adrian Nicoară şi Dumitru Domnariu sunt originari din Sălişte, judeţul Sibiu, şi s-au remarcat până de curând prin afacerile derulate prin Euroil SRL, o reţea de mici benzinării ai cărei asociaţi cei doi sunt. Numele celor doi mai apar într-o afacere de turism, Sălişte Bâlea Turism.

Domnariu a devenit de anul trecut consilier judeţean din partea Partidului Democrat-Liberal (PD-L). La scurt timp după debutul pe scena politică a fratelui său, Ioan Domnariu a câştigat în mod inexplicabil o licitaţie organizată de o societate din subordinea Consiliului Judeţean, Drumuri şi Prestări Construcţii SRL.