Sturionii: povestea celor mai valorosi pesti

Studiati prima data in Romania de profesorul Antipa, sturionii sunt cei mai valorosi pesti din apele romanesti. Romania este lider in exportul icrelor de sturioni, iar pozitia in acest clasament face ca sturionii sa fie cei mai cautati pesti, in special in Delta Dunarii.

Studiati prima data in Romania de profesorul Antipa, sturionii sunt cei mai valorosi pesti care populeaza apele romanesti. Romania este cea mai importanta tara exportatoare de icre de sturioni, iar pozitia in acest clasament face ca sturionii sa fie cei mai cautati pesti, in special in Delta Dunarii. Jurnalul National va prezinta, incepand de astazi, in serial, povestea sturionilor.

Ca necunoscator in ale Deltei, nu-ti trebuie sa rasfoiesti lucrari stufoase de cercetare, scrise de savanti cu ochelari cu rame groase, ca sa afli care sunt cei mai apreciati pesti. Este suficient sa ocolesti bibliotecile savante si sa mergi in satele de pescari din paradisul de ape si viata al Deltei si vei afla de la acestia: sturionii. Nimic nu se compara cu sentimentul pe care li-l citesti in priviri oamenilor din balta cand ii intrebi despre sturioni. "Dom’ne, acestia sunt cei mai valorosi pesti", vine invariabil raspunsul. "Au carnea cea mai buna, icrele cele mai de pret, sunt cel mai greu de prins. De asta sunt si cei mai cautati".

SPECII. In apele romanesti se pescuiau moruni, nisetrii, pastrugi, cegi, vize si mai rar, sipi

RITUALURI SI MONEDE. Morunii, nisetrii, pastrugile si ceilalti sturioni fac parte din familia Acipenseridae si sunt printre cei mai vechi pesti care populeaza in prezent apele globului, arile lor de raspandire fiind apele emisferei nordice. Au fost foarte cautati inca din antichitate, marturie stand numeroasele scrieri stravechi despre evolutia acestor specii. Primele date despre trecutul sturionilor dateaza din Neolitic si au ca localizare Siberia de Est, fiind redate prin niste figurine din piatra reprezentand sturioni. In America Centrala, nisetrii au servit ca totem la unele triburi indiene. La Manegri (trib nomad care a locuit in special pe malurile raului Kumara din China), pescuitul sturionilor era insotit de adevarate ceremonii. In orasul antic Pantikapoin (infiintat in sec. al VI-lea i.Hr. pe locul actualului oras Kerci) s-au batut monezi cu figuri de morun si pastruga. Mai tarziu, pentru icrele de sip s-au purtat chiar razboaie intre Venetia si Genova. In Evul Mediu, comertul cu sturioni era un privilegiu al regilor englezi, ai cnejilor din Novgorod si Moscova, al imparatilor chinezi si al manastirilor spaniole si rusesti. Sturionii se pescuiau pe Dunare atat pe teritoriul Romaniei, cat si in Bulgaria, Serbia, Ungaria si Austria. Documente de la curtea lui Stefan cel Mare mentioneaza portul dunarean Chilia Veche ca un centru pescaresc important producator de sturioni.

ORIGINI. Ordinul Acipenseriformes isi are originea in Triasic, sturionii avand, ca specie, o varsta de peste 200 de milioane de ani. Migratia sturionilor se efectueaza pe distante foarte mari si pe fundul raurilor. Pastruga, de exemplu, se deplaseaza pe distante de zeci de kilometri, nisetrul pe sute de kilometri, iar morunul se poate deplasa in timpul migratiei pe distante ce depasesc si 1.000 km. Dupa depunerea elementelor sexuale mature - icre si lapti - , sturionii se reintorc, pe acelasi drum, in locurile de unde au plecat. Drumul intoarcerii se face aproape de suprafata apei. Din zonele naturale de reproducere, dupa ce larvele sturionilor au ecolozat, fac o migratie pasiva, pe curentul apei, larvele devenind treptat pui. In Marea Neagra ajung dupa 1-2 luni, cu o greutate medie de 2-3 g/exemplar. Omul s-a amestecat considerabil si in migratia sturionilor din Marea Neagra pe Dunare: pe de o parte, prin cresterea poluarii fluviului Dunarea, iar pe de alta parte, prin executarea constructiilor hidrotehnice de pe Dunare - Portile de Fier I si II. In apele romanesti au existat mai multe specii de sturioni - morunul, nisetrul, pastruga, cega, viza si, foarte rar, sipul. Speciile au fost studiate in urma cu un secol de profesorul Antipa. Acum au mai ramas doar morunul, nisetrul, pastruga si cega. Exista informatii ca ar fi intalnite extrem de rar exemplare de viza, dar pescarii romani nu au confirmat prezenta acesteia in ultimii ani.

PRODUCATORI. Cel mai mare producator mondial de sturioni a fost Uniunea Sovietica, care a ajuns in anul 1978 sa captureze peste 28.000 tone de sturioni. In acelasi an, la noi erau capturate 94 tone de sturioni. Inregistrarile capturilor de sturioni in Romania dateaza din 1920, an in care s-au prins 455 tone de sturioni. Recordul de captura a venit insa in anul 1939: 1.144 tone sturioni. Capturile din Romania au cazut dramatic, dupa mijlocul anilor ’70, cand au fost construite hidrocentralele de pe Dunare.

CITES. Faptul ca sturionii au o importanta economica exceptionala si cererea din ce in ce mai mare de caviar au facut ca toate speciile de sturioni de pe glob sa fie incluse sub protectia CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii Amenintate). CITES a fost infiintata in anul 1975, Romania aderand la aceasta conventie in noiembrie 1994. Prin aceasta conventie, exportul de catre fiecare tara membra a sturionilor sau caviarului se desfasoara pe baza unor cote alocate fiecarei tari, precum si pe baza unor reglementari deosebit de dure.

NU RATATI!

In numarul de maine puteti citi despre evolutia speciilor din 1990 si pana in prezent, aparitia braconierilor, stabilirea cotelor si cum a devenit Romania principala tara exportatoare de caviar.