Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentarii PSD au depus acum la Camera Deputaților mai multe amendamente la ordonanța privind taxa de solidaritate, după ce ea a trecut la Senat în forma venită de la Palatul Victoria. OMV Petrom a obținut un profit net record în 2022, de peste 10 miliarde de lei, cel mai mare înregistrat vreodată de o companie din România, dar a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate de 60% aplicată profitului excepțional pentru că nu se încadrează în prevederile sale.
Modificările vizează modul de calcul al cifrei de afaceri în baza căreia se calculează valoarea taxei de solidaritate pe care trebuie să o plătească firmele. Astfel, se solicită scăderea bazei de impozitare, scoțându-se din calculul cifrei de afaceri unele venituri, cum ar fi achizițiile de carburanți făcute pentru a alimenta propriile stații de distribuție. Pe de altă parte, vor intra intra în această bază și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produse din gazul extras de companie, care nu erau trecute în OUG.
„După alineatul (5) al articolului 1, se introduce un nou alineat, alineatul (5.1), cu următorul cuprins:
(5.1) Pentru contribuabilii care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1), dar care pe perioada de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență au o cifră de afaceri care cuprinde și venituri din tranzacționarea de produse similare sau din energia electrică produsă și vândută folosind materia primă proprie, ponderea de 75% în cifra de afaceri prevăzută la alin.(1) se calculează după cum urmează:
a) la calculul cifrei de afaceri, nu se are în vedere componenta cifrei de afaceri aferente produselor achiziționate și revândute fără a fi rafinate și/sau fabricate de către contribuabilul plătitor al taxei.
b) la stabilirea procentului de 75% din cifra de afaceri aferentă activităților prevăzute la alin.(1) se iau în calcul și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produsă de contribuabil prin utilizarea gazelor naturale și/sau huilei obținute din producția proprie.
Amendamentele formulate de către deputații PSD
Ce spune Regulamentul UE
Ca urmare a creșterii prețurilor la energie pe parcursul anului trecut, în luna octombrie a anului trecut, Consiliul UE a adoptat un Regulament care instituia, printre altele, o contribuție de solidaritate temporară obligatorie care se aplică pe baza profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul țițeiului, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor. Contribuția este calculată pe baza profiturilor impozabile, astfel cum sunt stabilite în temeiul normelor fiscale naționale în exercițiul financiar care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile anuale începând din 2018. Suprataxa se aplică în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre, cu precizarea că firmele care trebuie să plătească această taxă de solidaritate, de 60% din profitul excepțional, trebuiau să aibă peste 75% din activitate bazată pe extragerea de resurse minerale (petrol, gaze, cărbune). Banii obținuți de către statele UE din contribuția de solidaritate urmează să fie folosiți pentru a diminua impactul creșterii prețurilor la energia electrică asupra gospodăriilor și companiilor.
Cum a calculat ANAF supraimpozitul
Potrivit legislației adoptate la sfârșitul anului trecut de Guvernul Ciucă, taxa de solidaritate se aplică doar companiilor care au o pondere de cel puțin 75% din cifra de afaceri a activităților din următoarele coduri CAEN: 0610 - „Extracția țițeiului”, 0620 - „Extracția gazelor naturale”, 0510 - „Extracția huilei”, 1910 - „Fabricarea produselor de cocserie” și 1920 - „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului”. Luând în calcul că OMV Petrom a înregistrat un profit mediu net de 2,8 miliarde de lei. Cum profitul excepțional înseamnă profitul cu 20% mai mare decât media ultimilor patru ani, ar rezulta un profit de circa 3,4 miliarde de lei exceptat de la suprataxare. Revenind la profitul pe anul trecut, care a fost de 10,3 miliarde de lei, rezultă că taxa de solidaritate de 60% se aplică sumei de 6,9 miliarde de lei, ceea ce ar însemna circa 4 miliarde de lei. Aplicând o serie de deduceri și compensări de care a beneficiat OMV Petrom, statul a ajuns la concluzia că are de încasat 3,6 miliarde de lei. Prin acest mod de a calcula suprataxa, ANAF susținea că pentru OMV Petrom, care este o companie integrată, taxa de 60% se aplică profitului întregii companii, nu numai celui obținut din activitățile de upstream și rafinare.
OMV Petrom are alt calcul
Calculul celor de la Fisc nu s-a potrivit însă cu cel al reprezentanților OMV Petrom, care spun că au și alte activități, precum cele de producere a energiei, de trading, iar acestea au alte coduri CAEN. Dacă este să analizăm segmentul de producere a energiei electrice, compania trimite la centrala sa de la Borzești circa 25% din producția sa de gaze, ceea ce face ca această cantitate să nu mai apară facturată la activitatea de extracție. Lucrurile sunt similare și în ceea ce privește extracția țițeiului unde cantități importante sunt trimise către rafinăriile grupului, iar facturarea se face doar la comercializarea carburanaților în benzinăriile sale, activitate cu un alt cod CAEN decât cel prevăzut în ordonanța guvernului. În aceste condiții, compania petrolieră susține că a avut anul trecut o cifră de afaceri în sectoarele supuse supraimpozitării de sub 75% din cifra totală de afaceri.
OMV nu vrea să plătească nici în Germania
Grupul OMV a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate nici în Germania, pentru că subsidiara sa OMV Deutschland GmbH nu se încadrează în prevederile Regulamentului UE. În ceea ce privește Austria, Grupul OMV se așteaptă ca doar două din firmele sale să plătească suprataxa, ea ridicându-se la 90 de milioane de euro, după ce inițial anunțase o sumă de 150 de milioane de euro. Spre deosebire de România și Germania, unde activitatea OMV este integrată într-o singură companie, în Austria aceasta este împărțită pe mai multe firme. Profitul net al grupului austriac OMV a fost de 3,6 miliarde de euro în 2022, față de puțin peste 2 miliarde în 2021 (+74%), impulsionat de „un mediu de piață excepțional”, potrivit datelor publicate la Bursa de la Viena. Venitul din exploatare, excluzând stocurile excepționale, a urcat cu 53% , ajungând la 4,4 miliarde de euro pentru o cifră de afaceri de 62 de miliarde (+75%).
Profit record, dividende pe măsură
OMV Petrom a anunțat că va distribui un dividend brut de 0,0375 lei pe acțiune, ceea ce înseamnă o sumă de aproximativ 2,3 miliarde de lei din profitul net record. „Pe baza rezultatelor preliminare pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2022, Directoratul OMV Petrom S.A. propune un dividend de bază în valoare brută de 0,0375 lei/acțiune pentru anul financiar 2022, ceea ce se transpune într-o creștere anuală de 10%, la limita superioară a intervalului de 5-10% declarat în îndrumarea privind dividendele. Statul român deține o participație de 20,68% din capitalul companiei, ceea ce înseamnă că va încasa dividende în valoare de 480 milioane de lei (aproape 100 mil. euro), în timp ce OMV, care deține 51% din OMV Petrom, va încasa 1,2 miliarde de lei. Sumele vor crește însă, compania anunțând că va distribui și un dividend special, după ce valoarea lui va fi anunțată la jumătatea acestui an.
Cât vor plăti alte companii
Una dintre marile companii care intră sub incidența taxei de solidaritate este Romgaz. Ea va trebui să plătească o contribuție de 906,1 milioane lei, suma apărând în bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei pentru 2023. De asemenea, și compania Rompetrol Rafinare, controlată de grupul kazah KazMunayGas, urmează să achite această taxă. Estimările companiei indică o contribuție de 124,6 milioane de dolari. O altă companie care va trebui să plătească suprataxa este și compania americană Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze naturale din apele de mică adâncime ale Mării Negre începând din luna iunie a anului trecut. Producția era estimată în acel moment la un miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă ai zăcămintelor Ana şi Doina exploatate de americani.
