Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul anului 2021, ministrul Mediului, Mircea Fechet, declara că „în mod sigur taxa nu va fi plătită din bugetul de stat, aşa cum se procedează în alte ţări europene. Calculele spun că România va plăti în 2021 pentru taxa pe plasticul nereciclat între 100 şi 300 de milioane de euro şi toată lumea se întreabă cine va plăti aceşti bani. Eu pot să vă spun că asta depinde de oficialităţi şi de operatorii din industrie. (…) Presiunea pe bugetul naţional este imensă acum, în perioada COVID, şi de aceea ministerul nu poate suporta această taxă. Vor trebui luate decizii radicale, iar Legea privind sistemul garanţie-depozit este doar prima dintre acestea”. De atunci nimeni nu a mai fost interesat de această taxă, cu excepția Ministerului Finanțelor, care a făcut aceste plăţi pe baza raportărilor făcute de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, scrie ecologic.ro. Modul în care România a înțeles să aplice această taxă reflectă, în esență, faptul că domeniul deșeurilor suferă în țara noastră de o slabă guvernanță, a declarat pentru cotidianul Jurnalul Raul Pop, director de programe în cadrul asociației de mediu Ecoteca.
„Dintotdeauna, Comisia Europeană ne atrage atenția că domeniul deșeurilor suferă, în România, de o slabă guvernanță. Cu alte cuvinte, nu are o direcție clară şi urmată de toți cei implicați. Dacă ne uităm doar la ambalajele de plastic, iată că această slabă organizare se reflectă direct și în miliardele pe care le plătim pentru că nu reușim să le recuperăm și reciclăm. Pe lângă acest efect imediat, suferim și pentru că materialele respective ajung în gropi de gunoi sau pe câmp, unde produc poluare, în loc să creeze locuri de muncă și activitate economică. Iar poluarea respectivă, la rândul ei, creează alte costuri și tot așa mai departe. Iată un exercițiu util (și ușor retoric): tu știi cât din miliardele despre care vorbim provin din orașul tău? Că dacă nu știi, înseamnă că nu știi ce efort e necesar. Adică slabă guvernanță și decizii care nu se iau la timp”.
Raul Pop, Asociația Ecoteca
Conform Regulamentului UE nr. 2021/770, calculul sumei anuale se realizează pe baza unor previziuni privind cantitățile de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate şi a regularizărilor dintre sumele previzionate și sumele reale raportate în anii precedenţi.
Ecologic.ro. prezintă în premieră câteva date referitoare la cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclat raportată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi valoarea Contribuției Naționale pentru Plastic plătită de România în anii 2021-2024, menţionând că aceste date le-au fost furnizate de Ministerul Finanţelor.
Din tabelul alăturat reiese că am asistat la o creştere apreciabilă a cantităţilor de deşeuri de ambalaje din plastic în anul 2024, situaţie de neînţeles în condiţiile în care în acest an a fost pornit Sistemul Garanţie-Returnare, un obiectiv pe care autorităţile de mediu îl prezintă ca fiind soluţia-minune pentru rezolvarea problemei deşeurilor de ambalaje”, scrie ecologic.ro.
Taxa este de 0,8 lei/kg de deșeuri nereciclate
Deputaţii europeni au aprobat pe 16 septembrie 2020 introducerea taxei pentru ambalajele din plastic nereciclate şi ea a intrat în vigoare la începutul anului 2021. Taxa este direct proporţională cu cantitatea deşeurilor de ambalaje din plastic nereciclate generată în fiecare stat membru al Uniunii Europene şi deşi se vrea a fi mai mult un stimulent pentru reducerea acestor fluxuri de deşeuri, va aduce totuşi la bugetul european între 6 şi 8 miliarde de euro anual. Taxa este de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate.
