Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autorităţile statului sunt restante, având o seamă de promisiuni neîndeplinite chiar dinainte de venirea crizei. De la realizarea indexului imobiliar şi până la lansarea Observatorului Preţurilor, iniţiativele au fost pasate frumos de la o instituţie la alta sau au fost îngropate în speranţa că nimeni nu-şi aduce aminte de ele.
Dacă astăzi toată lumea e sigură că criza ne-a lovit mai puternic este pentru că s-au dat credite fără noimă, puţini îşi aduc aminte de discuţiile de acum trei ani legate de "supraîncălzirea" economiei, şi în mod specific a existenţei unei bule imobiliare.
Banca Naţională a României (BNR) nu are semnale referitoare la orientarea pieţei imobiliare către o situaţie de tip "bubble", deşi preţurile proprietăţilor au înregistrat în ultimul timp creşteri importante, declara la 21 martie 2007 Florian Neagu, şeful serviciului de riscuri macroprudenţiale al băncii centrale, citat de Mediafax. România tocmai intrase în Uniunea Europeană şi banii tocmai începeau să curgă spre ţara noastră. Guvernatorul Mugur Isărescu declara că în special în zona de nord a Bucureştiului valoarea terenurilor şi caselor era deja mult exagerată.
În 2008, deja era clar că piaţa imobiliară nu mai avea vreo legătură cu productivitatea economică, aşa că BNR a anunţat că va realiza un index imobiliar pentru ca tot românul să vadă exact cât valorează terenurile şi locuinţele. După care iniţiativa a fost trecută către Institutul Naţional de Statistică (INS), ai cărui reprezentanţi declarau singuri că proiectul de lege va fi gata în trimestrul al treilea din acel an.
Dacă în timpul boom-ului imobiliar indexul n-a mai fost realizat, după venirea crizei, existenţa unui asemenea instrument ar fi fost nocivă pentru bănci, care s-ar fi văzut nevoite să rescrie în minus valoarea activelor conform indexului oficial. Aşa că până la urmă nu s-a mai realizat, deşi cumpărătorii încă îl aşteaptă. Mai mult, între timp, diverse companii imobiliare sau instituţii media au lansat indici imobiliari proprii.
De dată mult mai recentă este promisiunea premierului ca toţi angajaţii de la stat, inclusiv cei ai companiilor şi regiilor, să suporte efectele crizei din solidaritate cu bugetarii. Mai precis, după ce bugetarilor le-au fost eliminate anumite sporuri prin Legea salarizării unitare şi apoi le-au mai fost reduse salariile încă o dată cu 25%, urma ca prin consiliile de administraţie să se facă acelaşi lucru şi în companiile de stat. Teoretic ar fi trebuit să scape doar companiile restructurate. În acelaşi timp trebuiau să dispară din bugetele coloşilor de stat contractele babane de mandat pe care directorii numiţi politic le aveau.
Potrivit proiectelor de buget publicate în primăvară pe site-ul Ministerului Economiei, cel mai mare bonus trebuia să-l primească Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica, adică 266.000 de lei. Urmau Ioan Folescu, şeful Electrica, cu 265.000 de lei, şi Florin Muntean, directorul de atunci al Transgaz, cu 260.000 de lei. Proiectele prevedeau ca Mihai David (Hidroelectrica) să primească 246.000 de lei, Adrian Băicuşi (Transelectrica) 222.000 de lei, Constantin Bălăşoiu (CE Craiova) 216.000 de lei. Şeful Conpet trebuia să aibă 212.000 de lei, la Romgaz 208.000 lei, iar directorii de la Uzina Termica Midia şi SN a Cărbunelui urmau să aibă cele mai mici contracte, de 112.000 de lei, şi respectiv, 82.000 de lei.
Între timp, Guvernul a redus majoritatea bonusurilor la 87.000 de lei pe an, ceea ce înseamnă 7.250 lei pe lună. Numai că sistemul dă acum acelaşi bonus şi directorilor de companii cu profituri mari, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Transgaz, ca şi celor de la companii cu o situaţie financiară slabă, precum SNLO, CNH sau Băiţa. Directorii altor companii au contracte şi mici, precum Societatea Naţională a Cărbunelui (82.000 de lei), Şantierul Naval Mangalia (69.000 lei), Şantierul Naval 2 Mai (42.000 lei).
În schimb, salariile companiilor de stat depăşesc în mare majoritate câştigul mediu brut pe ţară. De exemplu, câştigul mediu brut anunţat de INS pentru luna august 2010 este de 1.846 lei, iar cel net de 1.339 lei. În schimb, la companiile de stat un salariat de la Nuclearelectrica ridică în medie 7.420 lei lunar, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli revizuit şi publicat în Monitorul Oficial. Şi lista poate continua: Hidroelectrica - 5.020 lei, Electrica - 4.808 lei, Transelectrica - 4.070 lei, Romgaz - 4.044 lei, CE Turceni - 3.960 lei. Situaţia e cu atât mai ciudată cu cât unele companii care altădată aveau profit consistent, au raportat acum pierderi în primele 6 luni din 2010 (Transelectrica, Nuclearelectrica).
În plus, Guvernul trebuie să explice bugetarilor cu salarii de 400-600 de lei cum de angajaţii unor companii care tradiţional sunt "găuri negre" ale economiei pot avea câştiguri de patru-cinci ori mai mari. Astfel, găsim că lunar un miner al CNH ia 3.004 lei, la SNLO se ridică 2.812 lei, Băiţa - 2.711, RAAN - 2.714 lei, Oltchim - 2.234 lei, sau Societatea Naţională a Cărbunelui care dă 2.127 lei.
Altele sunt companii pe care Guvernul se chinuieşte să le vândă, precum Cuprumin - cu 2.473 pe salariat sau Avioane Craiova - 2.528 lei. (vezi tabel) Ministrul Economiei Ion Ariton a declarat că ar fi de acord cu reducerea cu 25% a salariilor angajaţilor din companiile de stat. "Aş fi de acord cu diminuarea cu 25% a salariilor angajaţilor din companii (de stat - n.r.). Trebuie să fim solidari. Va trebui să discutăm cu directorii acestor companii. Este un gând, nici măcar o decizie. Nu am purtat nici o discuţie pe această temă", a afirmat Ariton.
Un alt proiect lansat şi căruia deja i-a trecut termenul promis este Observatorul Preţurilor. Pe când era ministru al Economiei, Adriean Videanu anunţa la 16 iulie că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) va realiza Observatorul Preţurilor, care să stea cu ochii pe preţurile din 1.400 de locaţii. Erau vizate preţurile la alimente, dar şi serviciile şi trebuia să fie gata la 15 septembrie.
Cu mare pompă se anunţa atunci că în Grecia preţurile au scăzut cu 7% de la introducerea unui astfel de sistem. "Vom înfiinţa Observatorul Preţurilor, care va monitoriza preţurile în 1.400 de locaţii din ţară. În Grecia, preţurile au scăzut cu 7% după trei luni de la introducere. Unde există derapaje, ANPC va interveni să vadă ce se întâmplă acolo", declara Adriean Videanu.
Între timp, Videanu a fost remaniat şi în fotoliul său ministerial a sosit colegul de partid Ion Ariton. Care chiar de la instalare a promis că va prelua toate proiectele ministrului Videanu.
Deocamdată, proiectul este învăluit în ceaţă şi nu se ştie nici când preţurile vor începe să fie monitorizate, nici când datele vor fi puse pe internet. Cert este că Ministerul Economiei şi ANPC trebuie să discute prevederile proiectului cu marii retaileri. Marţi, noul ministru, Ion Ariton a anunţat că proiectul va fi finanţat cu două milioane de euro şi va fi introdus anul viitor.
Costurile înfiinţării acestui organism ar fi "minimale" şi nu ar trebui operate angajări. Paralel cu Observatorul trebuia să fie gata o linie verde.
Numai că termenul de 15 septembrie a trecut deja de peste o lună.
Vezi tabelul cu salariile companiilor de stat
