Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza este cuvantul-cheie in Madrid: criza de lichiditati, criza datoriei, criza bancara, criza de incredere, criza locurilor de munca. Spania, ultimul copil-problema al zonei euro, le are pe toate, scrie Reuters.
Pe masura ce problemele se aduna, administratia primului-ministru Mariano Rajoy se simte sub asediu. Oficialii nervosi sunt reticenti in a vorbi direct din cauza fricii ca aluneca in declaratii. Autoritatile se contrazic intre ele. Planurile continua sa se schimbe. Iar pietele financiare se clatina sub incertitidini. Perspectivele sumbre sunt palpabile pe coridoarele ministerelor.
Ultima gafa: dupa saptamani intregi de insistente ca sectorul bancar e stabil si capitalizat, ministrii au anuntat vinerea trecuta ca Bankia - una dintre cele mai mari banci din tara - are o gaura de 19 miliarde de euro in conturi. Inca nu au anuntat de unde au de gand sa faca rost de bani, mai ales ca Financial Times scria ca Banca Centrala Europeana (BCE) a respins planurile Spaniei de a recapitaliza Bankia. Statul iberic dorea ca sa emita obligatiuni suverane de 19 miliarde de euro (24 miliarde de dolari), pe care apoi sa ii schimbe in numerar la operatiunile de refinantare pe trei luni ale BCE. Dar aceasta a respins planul pe motiv ca s-ar incalca principiul potrivit caruia banca centrala nu poate finanta guvernele.
Ulterior, oficialii spanioli au criticat virulent BCE pentru ca nu intervine sa limiteze cresterea costurilor cu finantarea datoriei, care au ajuns la 7%, nivel ce a fortat Portugalia si Grecia sa ceara ajutor international. Oficialii iberici au spus ca "BCE intervine doar cand o tara e pe marginea prapastiei".
Efectul Bankia
Efectul dezvaluirilor despre Bankia a fost devastator, bursa de la Madrid incheind la minimul ultimilor 9 ani. Oficialii spun ca strainii nu inteleg ca Spania si-a crescut exporturile mai mult decat orice alta tara europeana in ultimii trei ani, ca a reformat piata muncii, si-a scazut costurile cu productia si a recunoscut problemele bancilor, care au creditat entuziaste o bula imobiliara ce acum s-a spart.
Mai mult, guvernatorul bancii centrale a Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordonez, a anuntat ca va demisiona pe 10 iunie, cu o luna inainte de expirarea mandatului, in timp ce autoritatile de la Madrid incearca sa restaureze credibilitatea institutiei pe fondul celei mai grave crize bancare din istoria tarii. O analiza a Bloomberg de acum cateva zile arata ca bancile spaniole isi mascheaza o mare parte din expunerea pe credite imobiliare neperformante si continua sa finanteze dezvoltatori imobiliari "zombi", aflati in situatie de insolventa, incercand sa amane constituirea provizioanelor.
Zombii imobiliari
Este dat ca exemplu Metrovacesa, odata cel mai mare dezvoltator imobiliar din Spania. Compania a avut o capitalizare 50 miliarde euro, insa a fost preluata in 2009 de creditori dupa ce actionarii nu au mai putut face fata datoriilor. Bancile Santander, BBVA, Banco Espanola de Credito, Banco Popular, Banco Sabadell si Bankia au sters datorii de 2,2 miliarde euro din contul familiei Sanahuja, cei mai mari actionari ai Metrovacesa, care au cedat in schimb 55% din actiunile dezvoltatorului. Metrovacesa a acumulat pierderi de 1,8 miliarde euro din 2008 si are datorii de 5,1 miliarde euro, in timp ce activele companiei sunt evaluate la numai 3,9 miliarde euro. Capitalizarea firmei e acum de doar 375,5 milioane euro...
Potrivit datelor ministerului spaniol al Economiei, 184 miliarde euro din creditele si activele legate de dezvoltatori imobiliari ale sectorului bancar spaniol sunt "problematice", iar restul de 123 miliarde euro ar fi performante. Daca Spania ar urma modelul Irlandei, trecand la nerecuperabile creditele catre dezvoltatorii imobiliari esuati, bancile spaniole ar avea nevoie in cel mai bun caz de recapitalizari de 8,9 miliarde euro, iar in cel mai rau caz de 76,5 miliarde euro, potrivit estimarilor Nomura. Santander si BBVA, cei mai mari creditori din tara, au fost retrogradati recent de agentia de rating Moody's, impreuna cu alte 14 institutii de credit spaniole, fix din cauza recesiunii si a creditelor imobiliare.
Catalonia are nevoie de ajutor
Pe plan financiar, situatia nu sta deloc mai bine. Vinerea trecuta Catalonia, cea mai bogata regiune autonoma a Spaniei, anunta ca are nevoie de sprijin financiar din partea guvernului de la Madrid, intrucat a epuizat toate solutiile pentru refinantarea datoriilor din acest an.
"Nu ne intereaza cum o fac, dar trebuie sa facem platile pana la sfarsitul acestei luni. Economia nu se poate redresa daca nu pot fi platite facturile", a declarat Artur Mas, seful guvernului regional, citat de Reuters.
Catalonia reprezinta o cincime din economia Spaniei si trebuie sa refinanteze in acest an datorii de peste 13 miliarde de euro, precum si deficitul bugetar.
Reuters scrie anecdotic ca taximetristii vorbesc de "prima de risc" si ca termenul "la prima de riesgo" deschide toate buletinele de stiri din Spania.
Ajutor limitat
Oficialii europeni incearca sa dea o mana de ajutor, dar doar simbolic, din moment ce Germania nu pare sa se urneasca. Comisia Europeana este gata sa ofere Spaniei inca un an pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din Produsul Intern Brut, daca Madridul va prezenta un plan fiscal solid pentru 2013 si 2014, anunta ieri Oli Rehn, comisarul pentru Afaceri Economice si Monetare.
Spania a avut anul trecut un deficit bugetar de 8,9% din PIB, ar trebui sa ajunga la 5,3% in 2012 si la 3% in 2013, asa cum a convenit cu ministrii de Finante din zona euro. Obiectivele sunt considerate insa prea optimiste. Spania trebuie sa isi refinanteze in acest an datorii de 98 miliarde de euro si sa gaseasca alti 52 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul pe acest an.
O alta propunere o constituie obligatia ca statele UE sa isi salveze reciproc bancile. Propunerea vine sa integreze mai mult Uniunea, insa Germania ar putea fi nemultumita de aceasta.
Spania vs Germania
Nemtii par din ce in ce mai decisi sa nu mai dea bani pentru salvari de banci si guverne. In fond, Germania a fost tara care s-a opus cresterii fondului european de salvare, s-a opus garantarii tuturor depozitelor din UE, nu doreste ca BCE sa intervina mai mult pentru a scadea costurile de finantare ale statelor si a fost impotriva initierii de obligatiuni comune.
In schimb, Berlinul predica austeritatea, invitand statele sudice ale UE sa faca reforme structurale si sa-si imbunatateasca competitivitatea, sa aiba disciplina in cheltuieli si reduceri in cazul imprumuturilor.
Iar resentimentele au aparut deja la Madrid. "Statele care fac reforme trebuie sa fie rasplatite, nu pedepsite", declara pentru Reuters vicepremierul Soraya Saenz. "...nu este posibil sa explici cetatenilor ca banii economisiti prin austeritate sunt cheltuiti pe dobanzile mai mari", a mai spus oficialul.
Reprezentanti de top ai statului murmura despre cum Uniunea Europeana de azi e constituita din "Uniunea Germana plus restul", iar afaceristii locali fac comparatii despre dominatia Germaniei asupra continentului european in cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Saenz spune ca Merkel va face ceea ce trebuie pentru a salva a patra economie a zonei euro, mai ales ca a ales sa salveze Grecia, stat mult mai mic. Ba mai mult, Saenz s-a referit la banca centrala germana drept "talibanii de la Bundesbank" din cauza dedicarii de a tinti inflatia cand totul in jur se prabuseste.
Francois Hollande, proaspat ales presedinte al Frantei, sprijina si el politicile de stimulare a economiei in dauna celor de austeritate.
Business Insider sugera recent ca statele din flancul sudic al UE ar trebui sa se uneasca cu Franta si sa ameninte Germania ca nu-si mai platesc datoriile catre bancile nemtesti pentru a obtine in final o uniune fiscala mult mai mare. Germania este cel mai mare beneficiar al formarii euro deoarece daca ar fi pastrat marca aceasta s-ar fi apreciat foarte mult. Practic, un euro slab a impulsionat puternic industria teutona, Germania fiind acum cel mai mare exportator al lumii.
