Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puţin 30 de persoane au fost ucise în revolta de la închisoarea Alcaçuz, aproape de Natal, în nord-estul Braziliei, unde poliţia a reluat controlul duminică, a indicat poliţia braziliană, citată de AFP.
"Cu siguranţă, sunt mai mult de 30 de morţi", a declarat presei un responsabil al poliţiei, Otacillo de Medeiros, însărcinat cu anchetarea acestei revolte provocate probabil de înfruntările între bandele rivale de deţinuţi pentru controlul traficului de cocaină.
Autorităţile avansau până acum cifra de cel puţin zece deţinuţi morţi.
Un nou bilanţ va fi furnizat duminică seara, ora locală.
Otacillo de Medeiros nu a specificat dacă această nouă cifră, de 30 de morţi, se referă numai la deţinuţi sau include şi membri ai personalului penitenciarului.
Aceste violenţe de la Natal se adaugă celor care au cauzat deja moartea a o sută de deţinuţi de la începutul anului.
Un responsabil local pentru securitate publică, Caio Bezerra, anunţase mai devreme, în cursul zilei, că forţele de poliţie au reluat controlul asupra închisorii Alcaçuz, cea mai mare din statul Rio Grande do Norte (nord-est).
Penitenciarul, unul suprapopulat, a fost încercuit pentru a evita evadările. Dar autorităţile au explicat că poliţia şi agenţii închisorii au trebuit să aştepte zorii zilei de duminică pentru a intra în clădiri, deţinuţii tăind curentul şi fiind puternic înarmaţi.
Violenţele au izbucnit sâmbătă seara.
Un responsabil al administraţiei penitenciare din statul Rio Grande do Norte, Zemilton Silva, a vorbit sâmbătă de corpuri decapitate, aşa cum a fost cazul şi în timpul violenţelor recente din alte centre penitenciare.
Aceste centre de detenţie sunt afectate de o importantă suprapopulare, notează AFP.
Conform cifrelor autorităţilor, penitenciarul Alcaçuz numără 1.083 de deţinuţi, la o capacitate de 620 de locuri.
În afară de suprapopularea din penitenciare, masacrul de săptămâna trecută asupra a o sută de deţinuţi în centre de detenţie din nordul Braziliei îşi are rădăcina în războiul bandelor pentru controlul aprovizionării şi vânzării de cocaină, relata, în această săptămână, AFP.
Pactul tacit de non-agresiune între facţiunile crimei organizate din Brazilia a cedat în iunie, când marele lord al drogurilor Jorge Rafaat Toumani a fost asasinat la frontiera cu Paraguay.
Acest atac cu mitraliera dintr-o parcare, demn de un film hollywoodian, a fost atribuit puternicului Primul Comando al Capitalei (PCC), fondat la Sao Paulo, care încearcă în prezent să îşi extindă controlul în nordul ţării.
Obiectivul său este să controleze frontierele cu Columbia, Peru şi Bolivia, porţi de intrare a cocainei în Brazilia, al doilea consumator al prafului alb şi al derivatelor sale, în particular crack, după SUA.
Ruptura dintre PCC şi Comando Vermelho (CV) din Rio de Janeiro, cealaltă mare facţiune istorică din ţară, s-a petrecut săptămâna trecută, odată cu masacrarea a o sută de deţinuţi, majoritatea decapitaţi sau chiar evisceraţi în închisori în nordul Braziliei.
Cărţile fiind reîmpărţite, celelalte bande de narcotraficanţi au trebuit să îşi aleagă terenul de acţiune la nivel local.
Aşa se întâmplă cu Familia din Nord (FDN), aliată a CV, care, aşa cum îi indică şi numele, îşi exercită influenţa în regiunea de nord a ţării, apărată de pădurea amazoniană.
Rezultatul: 56 de presupuşi membri ai PCC au fost masacraţi brutal în noaptea de 1 spre 2 ianuarie în principala închisoare din Manaus, capitala regiunii amazoniene.
"Comando Vermelho folosea rutele din sud (prin Paraguay) şi a fost nevoită să găsească soluţii în nord. Prin urmare, s-a aliat cu FDN pentru a crea o rută alternativă celei a PCC care vrea să domine toată piaţa braziliană", explică pentru AFP procurorul Marcio Sergio Christino, specialist în crimă organizată.
Fondată la Sao Paolo, iniţial pentru a cere condiţii mai bune de detenţie după masacrul de la Carandiru, care a făcut 111 morţi după intervenţia poliţiei într-o închisoare în 1992, PCC numără azi peste 20.000 de membri.
În afară de traficul de droguri, organizaţia condusă de Marcos Willians Herbas Camacho, alias 'Marcola', încarcerat în 1999, a investit de asemenea în transportul public, în mici cluburi de fotbal şi chiar într-o rafinărie de petrol clandestină.
Marea sa rivală, Comando Vermelho, a apărut la Rio în anii '70, dintr-o alianţă între deţinuţi politici comunişti care se opunea dictaturii şi deţinuţi veniţi din favele.
După ce s-a specializat în jafuri şi răpiri, CV s-a afirmat ca actor major în traficul de droguri, profitând de explozia consumului de cocaină.
Însă dominaţia a fost atacată de apariţia noului concurent de la Sao Paulo. Potrivit lui Alexander Araujo, procuror de Rio, CV este mai puţin organizată decât PCC, nu are vocaţie hegemonică şi vede cum rivala sa îi încalcă teritoriul.
Chiar înainte de asasinarea lui Jorge Rafaat Toumani, relaţiile între cele două grupări au început să se răcească în momentul în care PCC s-a aliat cu facţiuni disidente ale CV la Rio.
PCC încearcă astfel să îşi extindă sfera de influenţă până la emblematica favelă Rocinha, cea mai mare din America Latină.
Supremaţia naţională nu este singura miză a acestui război al bandelor. Cu 17.000 de kilometri de frontieră, foarte uşor de trecut în unele zone din plină junglă amazoniană, Brazilia a devenit o placă turnantă a traficului de droguri mondial.
"PCC a reuşit să devină primul cartel brazilian de trafic care acţionează internaţional", observă Christino. Procurorul vorbeşte chiar de un fenomen 'Narcosur', termen inspirat din Mercosur, piaţa comună a ţărilor din America de Sud.
Prin frontierele sale cu Columbia, Bolivia şi Peru, cei mai mari trei producători de cocaină, Brazilia se află la intersecţia transporturilor prin cargouri spre Europa.
Drogul traversează ţara pe cale terestră şi pleacă spre Bătrânul Continent la bordul unor nave transatlantice, cel mai adesea după ce au făcut escală în Africa.
O poziţie strategică care determină organizaţii precum PCC să se apropie de grupările columbiene care le sprijină, conform unei anchete a autorităţilor braziliene. www.agerpres.ro
