Conferință de pace în Elveția pe tema Ucrainei. Cine sunt marii absenți

Oficialii elvețieni care găzduiesc conferința spun că peste 50 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, se vor alătura reuniunii de la stațiunea Bürgenstock. Vor fi prezente circa 100 de delegații, inclusiv organisme europene și Organizația Națiunilor Unite.

Cine va veni - și cine nu - a devenit una dintre mizele cheie ale unei reuniuni despre care criticii spun că va fi inutilă fără prezența guvernului președintelui rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în februarie 2022 și continuă războiul, scrie AFP.

Vicepreședintele american Kamala Harris urmează să participe, în timp ce Turcia și Arabia Saudită și-au trimis miniștrii de externe. Țări-cheie în curs de dezvoltare precum Brazilia, observator la eveniment, India și Africa de Sud vor fi reprezentate la niveluri inferioare.

China, care susține Rusia, se alătură zecilor de țări care nu participă la conferință, multe dintre ele având probleme mai presante decât cel mai sângeros conflict din îndepărtata Europă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Beijingul spune că orice proces de pace trebuie să aibă participarea atât a Rusiei, cât și a Ucrainei, și a lansat propriile idei de pace.

Pe fondul câmpului de luptă și al strategiilor diplomatice, organizatorii summitului au prezentat trei puncte pe ordinea de zi: siguranța nucleară, cum ar fi la centrala electrică Zaporojie, controlată de Rusia, asistența umanitară și schimbul de prizonieri de război și securitatea alimentară globală - care a fost uneori întreruptă din cauza transporturilor îngreunate prin Marea Neagră.

Această listă de lucruri de făcut, care înglobează unele dintre cele mai puțin controversate probleme, este mult sub nivelul propunerilor și speranțelor expuse de Zelenski într-o formulă de pace în 10 puncte la sfârșitul anului 2022.

Între timp, guvernul lui Vladimir Putin dorește ca orice acord de pace să fie construit în jurul unui proiect de acord negociat în primele faze ale războiului, care includea prevederi privind statutul de neutralitate al Ucrainei și limitări ale forțelor sale armate, amânând în același timp discuțiile despre zonele ocupate de Rusia. Demersul Ucrainei de-a lungul anilor de a se alătura alianței militare NATO a iritat Moscova.

În contextul în care, în ultima vreme, o mare parte din atenția lumii se concentrează pe războiul din Gaza și pe alegerile naționale din 2024, susținătorii Ucrainei doresc să readucă în centrul atenției încălcarea de către Rusia a dreptului internațional și o restaurare a integrității teritoriale a Ucrainei.

Grupul Internațional de Criză, o firmă de consultanță care lucrează pentru a pune capăt conflictelor, a scris săptămâna aceasta că „în absența unei surprize majore pe Bürgenstock", evenimentul este „puțin probabil să producă multe consecințe".

„Cu toate acestea, summitul elvețian este o șansă pentru Ucraina și aliații săi de a sublinia ceea ce Adunarea Generală a ONU a recunoscut în 2022 și a repetat în rezoluția sa din februarie 2023 privind o pace dreaptă în Ucraina: agresiunea totală a Rusiei este o încălcare flagrantă a dreptului internațional", a declarat acesta.