Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La două săptămâni de la tragedia din Japonia, se trage linie şi se face un total. Peste zece mii de clădiri dărâmate din cauza dublului dezastru, drumuri distruse, linii de electricitate căzute, sute de firme a căror activitate a fost întreruptă. Bilanţul celor afectaţi de tragedie este şi el unul şocant: peste 200.000 de persoane rămase fără adăpost şi mult peste cifra iniţial estimată (10.000 de oameni) au murit. Cu toate acestea, Japonia merge înainte.
Oamenii din întreaga ţară deplâng soarta celor afectaţi de tragedie. La temple, se ţin slujbe speciale atât pentru cei morţi cât şi pentru cei rămaşi fără cămin. Credincioşii se strâng în număr mare, cu toţii rugându-se ca ţara lor să îşi revină. Aceste slujbe nu au numai un caracter spiritual, ci şi unul practic, întrucât banii strânşi la astfel de evenimente ajung la cifre impresionante. Se cumpără din ei apă, mâncare şi benzină şi se trimit sinistraţilor. Pentru ca aceste donaţii să ajungă în timp cât mai scurt la destinaţie, Guvernul japonez a făcut o treabă extraordinară în restaurarea drumurilor – circa 80% dintre dumurile afectate au fost deja reparate, iar pe majoritatea dintre ele s-a dat drept de circulaţie inclusiv vehiculelor de mare tonaj.
Pentru susţinerea moralului celor afectaţi, în provincia Iwate un grup de jurnalişti a format un nou post de radio numit Community FM, unde se dau informaţii despre situaţia din taberele de sinistraţi, precum şi mesaje de încurajare de la oamenii din întreaga ţară. Şi poate cele mai frumoase ştiri sunt cele în care se spune cum, cu ajutorul copiilor şi părinţilor, o nouă şcoală a fost curăţată, restaurată şi, cel puţin parţial, repusă în funcţiune. Cei mici se vor putea duce din nou la cursuri de săptămâna viitoare. "Copiii au nevoie de măcar o parte din ceea ce ştiau ei să fie normal şi obişnuit", spunea o mamă din una dintre taberele de sinistraţi. Şi poate, îmi spun eu, o să aducă cu ei înapoi în tabără o parte din acea normalitate, evaporând, fie şi pentru o clipă, grijile părinţilor.
Dar nu numai oamenii obişnuiţi sunt alături de sinistraţi, ci şi vedetele. Deşi a trecut atât de puţin timp de la tragedie, vedetele Japoniei, de orice fel, şi-au dat mâna şi au făcut o campaniile televizată de strângere de fonduri, la care au contribuit, desigur, şi ele.
Pentru mine însă, impresionantă este susţinerea venită din partea jucătorilor de baseball şi fotbal, două dintre cele mai populare sporturi din Japonia. Pentru ca începerea campionatului să nu fie pusă în pericol, jucătorii scot bani din propriul buzunar şi contribuie la restaurarea terenurilor de joc. Şi tot din propriul buzunar donează şi pentru concetăţenii lor. Echipa de baseball Tigers, de exemplu, a donat o sumă impresionantă. Iar anul acesta, noul slogan al campionatului de baseball s-a schimbat în "Gambare Nihon!" care, tradus, înseamnă "Luptă, Japonia!". Nici jucătorii de fotbal nu s-au lăsat mai prejos. Pe tricourile lor nu mai apar doar numele echipelor şi ale sponsorilor, ci şi mesaje de încurajare pentru Japonia. Cel care mi-a plăcut mie cel mai mult este acelaşi cu cel transmis şi în campania televizată: "Japonia este, toată, o singură echipă". Cred, urmărind situaţia de aici, că esenţializează cel mai bine spiritul japonez. Japonia este într-adevăr o singură echipă. Şi aşa, lucrând împreună, vor reuşi să câştige orice luptă, fie ea şi cu natura.
Aş vrea să trag şi eu o linie, în ceea ce priveşte situaţia în Japonia, până acum. Şi sper că îmi permiteţi să continuu tot cu metafora sportivă a japonezilor: vineri, 11 martie 2011, Japonia versus Mama Natură: 0-1. După doar două săptămâni: 1 egal. Prevăd cu siguranţă o victorie a japonezilor. Luptă, Japonia!
