Deşeurile spaţiale rămân în spaţiu în funcţie de orbita pe care se află

Deşeurile spaţiale provenite de la vechi sateliţi dezafectaţi, reintră în atmosferă unde marea lor majoritate sunt distruse, sau cad înapoi pe Pământ într-un interval de timp care variază de la câteva luni la sute de ani, în funcţie de distanţa de la care orbiteză, în timp ce acele obiecte aflate la peste 36.000 de kilometri de Terra pot rămâne pe orbite geostaţionare timp de milioane de ani, conform Agenţiei spaţiale franceze, CNES.

De la începutul erei cuceririlor spaţiale, în 1957, o mulţime de astfel de deşeuri au început să se acumuleze pe orbitele joase ale Pământului, de până la cel mult 2.000 de kilometri altitudine, locul unde se află şi în prezent numeroşi sateliţi de observare, Staţia Spaţială Internaţională şi telescopul Hubble. La 400 de kilometri altitudine, zona în care se află staţia orbitală, aceste deşeuri spaţiale pot rămâne pe orbită timp de 6 până la 12 luni.

La aproximativ 800 de kilometri altitudine, deşeurile cosmice se pot menţine pe orbite circumterestre şi până la 200 de ani, în timp ce în cazul altitudinilor de peste 36.000 de kilometri, aceste deşeuri se pot menţine în spaţiu timp de milioane de ani. Conform unei evaluări recente, pe orbitele circumterestre se află aproximativ 13.000 de astfel de obiecte, mai mari de 10 centimetri, 200.000 de obiecte între 1 şi 10 centimetri şi 35 de milioane de obiecte între 1 milimetru şi 1 centimetru. Aceste obiecte pot fi extrem de periculoase pentru activităţile din spaţiu. La o viteză de 10 kilometri pe secundă, un minuscul grăunte de aluminiu nu mai mare de 1 milimetru, poate perfora un panou de aluminiu de 4 milimetri grosime.