Flota rusă la Marea neagră, o flotă inutilă

De fapt, Rusia nici nu are nevoie de o flotă puternică la Marea Neagră: un conflict în acea zonă ar putea apărea doar cu NATO, iar în acest caz flota rusă nu va avea oricum nicio şansă, chiar dacă ar fi dotată cu purtătoare de rachetă şi sisteme Lincor. De aceea, Rusia ar trebui să se retragă din Sevastopol şi să le explice deschis cetăţenilor săi de ce face acest lucru, consideră cotidianul rus Gazeta.

În pofida faptului că Flota rusă de la Marea Neagră a primit în dotare câteva nave noi, starea acesteia rămâne una jalnică. Desigur, ea este superioară flotelor georgiene sau ucrainene, însă net inferioară celei turce. Însă, în condiţiile în care toate ţările limitrofe, cu excepţia Rusiei, sunt deja membre ale NATO sau candidate la aderare, în cazul unui conflict cu Alianţa Atlantică şansele Flotei ruse sunt nule.

Gazeta consideră că un război cu NATO este, totuşi, puţin probabil şi tocmai de aceea şi Rusia ar trebui să aibă la Marea Neagră o flotă restrânsă, calculată doar pentru eventuale tensiuni cu Georgia. În opinia publicaţiei ruse, o flotă puternică este una care are acces deschis la ocean, cum ar fi cele ruseşti de la Marea Nordului sau de la Oceanul Pacific, care ar trebui dezvoltate şi mai mult. În schimb, Flota rusă de la Marea Neagră nu are perspective, mai ales acum, când România şi Bulgaria sunt deja membre ale NATO, iar Ucraina şi Georgia - partenere privilegiate ale Alianţei, subliniază cotidianul moscovit.

În opinia Gazeta, un acord privind prelungirea duratei de şedere a Flotei ruse la baza din Sevastopol nu este necesar. Mai mult decât atât, ziarul rus consideră că o bază militară pe teritoriul unui stat ostil cum este Ucraina reprezintă un nonsens. Mulţi analişti afirmă că prezenţa Flotei ruse la Marea Neagră este o chestiune de ordin politic, fiind ultimul bastion al Rusiei în Crimeea. Oricum, ultimele bastioane fie sunt distruse, fie capitulează, atenţionează cotidianul rus.

De ce ar avea Rusia nevoie de un bastion în Crimeea? Intenţionează Rusia să cucerească peninsula sau să organizeze o revoltă a locuitorilor de aici împotriva Kievului? se întreabă Gazeta, în opinia căreia organizaţiile proruse din Crimeea sunt, oricum, foarte slabe şi nu primesc din partea Rusiei niciun fel de sprijin. Unica forţă "antiucraineană" din Crimeea este Partidul Comunist, însă respectivul partid nu este unul prorus, ci prosovietic, iar aceasta este o mare diferenţă, subliniază publicaţia citată.

Potrivit Gazeta, nici Partidul Regiunilor nu este unul prorus: aceasta acţionează în interesele elitelor din Donbass şi Harkov şi se bazează pe populaţia rusofonă, însă foloseşte retorica prorusă doar ca un atu în lupta cu politicienii ucraineni prooccidentali. De aceea, sunt inutile speranţele unor politicieni moscoviţi, conform cărora certurile dintre regiunile ucrainene ar determina o apropiere dintre Ucraina şi Rusia, şi prin urmare o modificare a statutului Flotei ruse.

Da, Ucraina are asupra Crimeii tot atâtea drepturi precum are Rusia asupra Donbassului sau Odesei, şi cu mult mai puţine decât au sârbii asupra Kosovo sau Mexicul asupra Texasului, notează Gazeta. Însă, acest lucru nu mai poate schimba realitatea în problema Crimeii şi Sevastopolului. Dacă în 1991 preşedintele de atunci al Ucrainei, Leonid Kravciuk, era dispus să cedeze Crimeea Rusiei, în schimbul recunoaşterii independenţei ucrainene, acum lucrurile s-au schimbat. În Crimeea a crescut o nouă generaţie, obişnuită cu independenţa, iar Flota rusă a slăbit în mod considerabil.

Din păcate, în ultimii ani Rusia şi-a tot pierdut din aliaţi, iar influenţa Moscovei pe plan global scade. Economia rusă traversează o perioadă dificilă, iar ruşii rămân săraci şi bolnavi. În aceste condiţii, este necesar să fie stabilite priorităţile. În mod evident, Kremlinul ar trebui să-şi canalizeze atenţia asupra problemelor interne şi abia apoi să-şi îndrepte privirea spre alte ţări, fie acestea şi din străinătatea apropiată, conchide ziarul moscovit.