Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Desemnat la 26 februarie preşedinte al Kosovo de către parlamentari, Hashim Thaci, 47 de ani, este vizat direct de noul tribunal special de la Haga, înfiinţat în acest an şi însărcinat cu instrumentarea crimelor comise de gherila albaneză din Kosovo, notează marţi cotidianul francez Le Figaro, precizând că Hasim Thaci a fost unul dintre comandanţii Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), sub numele de luptă "şarpele".
Preşedintele Hashim Thaci, care urmează să preia funcţia de preşedinte în aprilie, a fost pus sub acuzare la sfârşitul lui 2010 într-un raport al Consiliului Europei, elaborat de parlamentarul suedez Dick Marty. Acesta estimează că Thaci a condus o reţea de trafic de organe prelevate de la circa 500 de sârbi şi romi, făcuţi prizonieri de gherila albaneză. Potrivit mărturiilor culese de misiunea lui Dick Marty, captivii erau duşi în Albania vecină, executaţi, iar organele lor erau vândute unor clinici din străinătate. Raportul evocă, de asemenea, executări sumare şi răpiri ce au i-au vizat pe oponenţii politici ai lui Hashim Thaci.
Au fost formulate şi alte acuzaţii la adresa fostului comandant al gherilei albaneze. La sfârşitul lui 2010, fostul şef al poliţiei MINUK (misiunea ONU în Kosovo), căpitanul canadian Stu Kellock, a afirmat într-un interviu pentru televiziunea naţională sârbă că zvonuri circulau cu privire la Thaci, însă la acea epocă el dispunea de imunitate. "Era foarte clar că Thaci a fost ales şi nu va fi niciodată pus sub acuzaţie pentru activităţile sale criminale. Cu toate acestea, el avea o influenţă directă asupra colectării impozitelor, traficului de droguri, de femei, de arme şi contrabandei de orice tip", a spus el, potrivit Le Figaro.
În 2013, un fost membru al serviciilor de informaţii din Kosovo, Nazim Bllaca, a fost condamnat la patru ani de închisoare, după ce a mărturisit asasinarea a numeroşi opozanţi, în beneficiul Partidului Democratic din Kosovo, condus de Thaci.
Abordat de AFP, noul preşedinte al Kosovo a declarat că "nu are nimic de ascuns". El a adăugat că "lupta Kosovo şi a UCK era o luptă justă şi curată". "Nimeni nu poate rescrie istoria", a spus el, afirmând că va coopera pe deplin cu tribunalul.
Procedura riscă să fie una complexă, date fiind numeroasele intimidări exercitate asupra martorilor în timpul precedentelor procese împotriva unor membri ai UCK. Procurorul american Clint Williamson a afirmat, cu toate acestea, că ancheta a condus spre "dovezi convingătoare" care necesită inculparea de foşti comandanţi ai gherilei albaneze.
O atare procedură ar putea solicita de asemenea mărturia lui Bernard Kouchner. În calitate de şeful al misiunii ONU în perioada 1999-2001, el este acuzat în mod regulat că a închis ochii la infracţiunile comise de UCK.AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
