Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Palestina urmează să obţină joi un nou statut internaţional, urcând la rangul de stat observator la ONU, în pofida unor posibile represalii din partea Israelului şi Statelor Unite, relatează AFP.
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas va supune joi votului Adunării Generale a ONU, începând de la ora 20:00 GMT (22:00, ora României), un proiect de rezoluţie care acordă Palestinei, în prezent doar o "entitate" cu statut de observator, statutul de "stat observator nemembru".
Speranţe de mai mult
Rezoluţia "exprimă speranţa unei analize favorabile în Consiliul de Securitate" a candidaturii Palestinei la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline, candidatură depusă în septembrie 2011 de către Abbas, dar subminată în cadrul Consiliului de ameninţarea unui vot de veto american. Ea îndeamnă la o reluare a negocierilor de pace israeliano-palestiniene, aflate într-un punct mort de peste doi ani, pentru ca Palestina să poată să coexiste "alături de Israel în pace şi securitate, pe baza frontierelor de dinainte de 1967".
Acest text va întruni o majoritate simplă cerută pentru adoptarea sa de către cele 193 de ţări membre. Miza o constituie însă amploarea unei victorii palestiniene şi consecinţele pe teren şi la ONU.
Data de joi nu a fost aleasă la întâmplare. Ea marchează adoptarea de către ONU în 1947 a planului de împărţire a Palestinei mandatare, care prevedea un stat evreu şi un stat arab.
Statele Unite vor vota împotriva rezoluţiei, la fel ca şi Canada. În opinia Washingtonului şi Israelului, doar negocieri directe pot conduce la crearea unui stat palestinian. "Drumul către o soluţie cu două state care să satisfacă aspiraţiile Palestinei trece pe la Ierusalim şi Ramallah, ci nu pe la New York", a reafirmat secretarul de Stat Hillary Clinton.
Cine cum va vota
Americanii au încercat miercuri, in extremis, dar fără suces, să îl descurajeze pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas să îşi continue eforturile de obţinere a noului statut la ONU. Abbas s-a întâlnit la New York cu adjunctul secretarului de Stat Willliam Burns şi Emisarul Special pentru Orientul Mijlociu David Hale.
La rândul lor, europenii au păreri divergente cu privire la acest vot. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), aproximativ 12 sunt în favoarea rezoluţiei (între care Franţa, Spania şi Austria).
România se abţine
Promovată de Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, abţinerea va fi opţiunea mai multor state precum Germania, Italia, Belgia, Olanda, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, relatează Le Monde.
Unii dintre europeni, potrivit unor diplomaţi, apreciază că momentul este prost ales şi şi-au exprimat speranţa, aşa cum a declarat că doreşte şeful diplomaţiei britanice William Hague, ca Mahmoud Abbas să se angajeze de la tribuna Adunării Generale a ONU la o reluare în curând a negocierilor.
Europenii se tem totodată de faptul că Washingtonul ar putea să taie alocări de fonduri către agenţiile ONU la care Palestina, prin noul ei statut, ar putea să adere. Atunci când Palestina a aderat la UNESCO, în octombrie 2011, Statele Unite au oprit imediat finanţarea (22% din buget), aşa cum prevăd două legi americane datând din anii '90.
Temeri
Ceea ce îi îngrijorează pe israelieni şi pe americani, dar şi pe britanici, este posibilitatea pe care o vor avea de-acum palestinienii de a se alătura Curţii Penale Internaţionale (CPI) şi de a depune o plângere împotriva Israelului. Oficiali palestinieni au evocat această ipoteză, în cazul în care Israelul continuă politica de colonizare în Cisiordania.
Israelul şi Statele Unite au ameninţat cu sancţiuhni în cazul unui vot pozitiv. Astfel, Congresul ar putea să refuze să aloce aproximativ 200 de milioane de dolari, fonduri promise ca ajutoare palestinienilor. Israelul ar putea să blocheze taxele pe care le percepe în contul Autorităţii Palestiniene (AP), să reducă numărul de permise de muncă acordate palestinienilor sau să abroge Acordurile de Pace israeliano-palestiniene de la Oslo din 1993.
Reacţia israeliană
Resemnat în faţa acestei înfrângeri diplomatice, Israelul încerca joi să minimalizeze efectele votului de la ONU, excluzând însă posibilitatea repunerii în discuţie a acordurilor israelo-palestiniene, ca măsură de represalii.
“Decizia ONU nu va schimba nimic pe teren. Ea nu va face să avanseze în niciun fel crearea statului palestinian. Din contră, va îndepărta această posibilitate”, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu. “Singurul mod de a ajunge la pace este nu pe calea unei declaraţii unilaterale a ONU care nu ţine cont de imperativele de securitate ale Israelului”, a spus acesta. Viceministrul Afacerilor Externe, Dany Ayalon, însă, l-a acuzat pe Abbas de “terorism politic”, relatează AFP.
Tabloidul gratuit pro-Netanyahu, Israel Hayom, a dat tonul reacţiei oficiale israeliene, titrând despre un “stat virtual” palestinian.
Ca răspuns la acţiunea palestinienilor, Guvernul nu intenţionează să ia decât măsuri de represalii limitate. Printre sancţiunile care ar putea fi decise figurează o posibilă reducere a numărului de permise de lucru pentru palestinienii angajaţi în Israel sau în coloniile evreieşti din Cisiordania, sau o rediscutare a permiselor de circulaţie pentru VIP-urile palestiniene în Cisiordania. Nu va fi vorba despre o anexare a coloniilor israeliene din Cisiordania, aşa cum o cer deputaţii extremei-drepte, a asigurat un oficial israelian.
Citește pe Antena3.ro
