Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Ingrozit si plictisit". Cam asa se simte profesorul de economie al Princeton University, laureat al premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, cand vine vorba de negocierile privind criza economica din Europa. In editorialul sau din New York Times, Krugman a facut apel la un moment din istorie, de care liderii batranului continent nu tin sa-si aduca aminte. "O parte a problemei ar putea fi faptul ca aceste elite politice au o memorie istorica selectiva", scrie Krugman.
Decidentii europeni par sa repete aceleasi greseli, spune Krugman. Probabil vor gasi o cale sa ofere mai multi bani tarilor cu probleme care ar putea - sau nu – sa intarzie iminentul dezastru. Totusi, explica editorialistul, ei nu realizeaza un lucru elementar: fara politici fiscale si monetare mai expansive in economiile puternice ale Europei, toate incercarile lor vor fi un esec.
"Cererea din tarile datornice s-a prabusit, odata cu sfarsitul boom-ului economic finantat prin indatorare. Intre timp, cheltuielile din sectorul public au fost, de asemenea, drastic reduse prin programe de austeritate. Deci, de unde sa vina locuri de munca si crestere economica? Raspunsul ar trebui sa fie sa fie ‘exporturile’, in principal catre alte tari europene. Dar exporturile nu pot creste daca tarile creditoare implementeaza politici de austeritate, impingand, in felul acesta, toata Europa inapoi in recesiune", mai scrie editorialistul.
Krugman arata ca natiunile datornice trebuie, de asemenea, sa isi reduca preturile si costurile in raport cu tarile creditoare cum ar fi Germania, ceea ce nu ar fi greu daca Germania ar avea o inflatie de 3 sau 4%. Acest lucru ar permite debitorilor sa castige teren doar ajungand la o inflatie scazuta sau zero. Dar Banca Centrala Europeana (BCE), adauga Krugman, a facut o greseala teribila in aceasta privinta prin cresterea ratelor dobanzii in 2008, intr-un moment in care criza financiara castiga teren, la fel cum a facut si anul acesta, demonstrand ca nu a invatat nimic.
Ca urmare, piata se asteapta acum la o inflatie foarte scazuta in Germania - in jurul valorii de 1% in urmatorii cinci ani - ceea ce presupune deflatii semnificative in natiunile datornice. Acest lucru va adanci atat prabusirea acestora si va a creste povara reala a datoriilor lor, determinand siguranta esecului eforturilor de salvare. Krugman este de parere ca elitele politicii europene nu-si vor reconsidera "dogmele" in privinta austeritatii.
Vorbind despre criza europeana si masurile pe care le iau liderii Europei, el a facut o paralela socanta cu politicile luate de Heinrich Brüning, cancelarul Germaniei din perioada 1930 – 1932.
"O parte a problemei ar putea fi faptul ca aceste elite politice au o memorie istorica selectiva. Le place sa vorbeasca despre inflatia Germaniei de la inceputul anilor 1920 - o poveste care nu are niciun efect asupra situatiei noastre actuale. Cu toate acestea, ei nu vorbesc despre un exemplu mult mai relevant: politicile lui Heinrich Brüning, cancelarul Germaniei din perioada 1930 - 1932, ale carui politici bugetare au facut ca Marea Depresiune sa se simta chiar mai grav in Germania decat in restul Europei - pregatind astfel terenul pentru stiti voi cine.
Acum, nu ma astept sa se intample ceva atat de rau in Europa secolului al XXI-lea. Dar exista o mare prapastie intre ceea ce are nevoie moneda euro pentru a supravietui si ceea ce liderii europeni intentioneaza sa faca, sau cel putin ceea ce discuta. Dat fiind faptul ca exista aceasta prapastie, e greu de gasit motive pentru optimism", a scris Krugman.
Si Nouriel Roubini, profetul crizei, a socat cu o declaratie facuta pentru Wall Street Journal. "Capitalismul se poate autodistruge", a Spus Roubini, care a precizat ca Marx a avut dreptate intr-un anume fel.
Citește pe Antena3.ro
