Monitorizările OSCE, sub semnul îndoielii, după experienţa moldovenească

Controversele legate de alegerile din Republica Moldova accentueazã îndoielile referitoare la misiunile de monitorizare ale OSCE, mult timp considerate un standard în ceea ce priveşte observarea alegerilor, comenteazã Radio Free Europe/ Radio Liberty în ediţia sa electronică.

A FOST CANDVA UN MODEL. Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (BIDDO) al OSCE a fost mult timp considerat un standard în ceea ce priveşte monitorizarea alegerilor, rapoartele sale critice la adresa alegerilor din Georgia în 2003 şi Ucraina în 2004 fiind cruciale în declanşarea Revoluţiei Trandafirilor şi Revoluţiei Portocalii, relatează sursa citată de Mediafax. Acestea au devenit însã mai puţin critice în ultimii ani în fostul spaţiu sovietic. Organizaţia a aprobat voturile din Armenia şi Azerbaidjan, care ulterior s-au dovedit a fi fraudate, în unele cazuri grav.

INFLUENŢE. Potrivit unor analişti, situaţia se datoreazã presiunilor Rusiei, care considerã OSCE un instrument al influenţei occidentale. Oficialii OSCE neagã însã cã ar ceda presiunilor ruse, deşi rapoartele preliminare ale BIDDO, difuzate la 24 de ore dupã scrutin, sunt mai puţin critice decât cele finale, elaborate pe baza mai multor luni de obervaţii şi analize.

ANALIZE ŞI NUANŢARI. În raportul preliminar emis la 6 aprilie, BIDDO apreciazã cã alegerile din R. Moldova au respectat "multe standarde şi angajamente internaţionale". Însã într-un raport interimar redactat la 21 aprilie, BIDDO oferã o evaluare mai nuanţatã a votului de la 5 aprilie din Republica Moldova, citând "informaţii credibile" referitor la maltratarea persoanelor arestate în urma protestelor postelectorale de la Chişinãu şi la acuzaţiile opoziţiei privind fraudarea alegerilor. Organizaţia a verificat un "numãr limitat" de acuzaţii de fraudã şi a descoperit cã majoritatea au fost "credibile", dar necesitau o analizã mai aprofundatã.

RAPORT CU CANTEC. Pe altã parte, analiştii considerã cã parlamentarii, care fac parte din misiuni scurte de monitorizare, tind sã fie mai reticenţi faţã de folosirea unui limbaj mai dur în redactarea rapoartelor, ca urmare a atribuţiilor politice în cadrul altor organizaţii. Mai mult, atât timp cât guvernele sunt cele care plãtesc aceste misiuni, va fi întotdeauna ceva în joc în redactarea raportului, iar uneori se fac greşeli, apreciazã Vladimir Şkolnikov, care a lucrat pentru BIDDO timp de 13 ani.

Pe mãsurã ce atacurile Rusiei la adresa BIDDO devin mai puternice, existã un "impuls instinctiv" în organizaţie pentru a încerca sã respecte interesele Moscovei, considerã Şkolnikov. El adaugã cã Rusia, un membru important al OSCE, are multe instrumente birocratice la dispoziţie pentru a perturba activitatea BIDDO şi a împiedica instituţia sã activeze împotriva dorinţelor Moscovei.

CE ZICE OPOZIŢIA. Liberalii moldoveni susţin cã au depistat circa "20.000 de fraude dupã verificarea listelor electorale din zece consilii electorale raionale", liderul formaţiunii, Mihai Ghimpu, estimând miercuri cã cifra reprezintã circa douã mandate de deputat, relateazã Info-Prim Neo,preluată de Mediafax. Preşedintele Partidului Liberal (PL) din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat cã "cea mai mare fraudã este mãrirea listelor electorale cu 200.000 de persoane", potrivit agenţiei moldovene. Partidul Liberal afirmã cã "peste 6.000 de persoane fãrã acte de identitate au putut vota" şi cã "pe listele electorale au fost introduse 1.373 de persoane decedate, în locul cãrora a votat altcineva".

MAI MULŢI VOTANŢI PE LISTE. Vicepreşedintele formaţiunii de opoziţie, Corina Fusu, a declarat cã în comparaţie cu anii anteriori în care s-au organizat alegeri în Republica Moldova, în prezent "se constatã o creştere bruscã a numãrului de cetãţeni cu drept de vot, în condiţiile în care de câţiva ani în Republica Moldova mortalitatea este în creştere iar natalitatea în scãdere". Partidul Liberal, de opoziţie, susţine cã Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), aflat la putere, "a fraudat alegerile şi în 2005, când numãrul cetãţenilor cu drept de vot a crescut la fel de brusc cu 50.000 de persoane".

REZULTATELE ALEGERILOR. Formaţiunea de opoziţie a anunţat cã a depus la Curtea Constituţionalã cereri pentru invalidarea alegerilor legislative de la 5 aprilie, împreunã cu dovezi privind "falsificarea" acestui scrutin. "Curtea Constituţionalã va trebui sã întârzie pronunţarea deciziei privind alegerile de la 5 aprilie pânã la soluţionarea tuturor litigiilor în judecatã", a declarat Mihai Ghimpu. Dar Curtea Constituţională urma să examineze, pentru validare, rezultatele alegerilor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după renumărarea voturilor. CEC a anunţat că renumărarea a confirmat rezultatele iniţiale, care acordă Partidului Comuniştilor 60 de mandate din 101 în viitorul Parlament.

Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat şi Alianţa Moldova Noastrã spun cã, în cazul în care demersurile lor în justiţie eşueazã, vor încerca sã obţinã alegeri parlamentare anticipate prin boicotarea alegerii în Parlament a noului şef al statului.

Pentru alegerea preşedintelui în Parlament este nevoie de 61 de voturi, cu unul mai mult decât numãrul de mandate obţinute de comunişti.