Benedict al XVI-lea, în latină Benedictus PP. XVI, (Joseph Alois Ratzinger, nascut pe 16 aprilie 1927, Marktl am Inn, Bavaria) este actualul papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea.
În același timp are funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican. Este al 265-lea papă în istoria Bisericii Romano-Catolice și primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Papa Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523).
Înaintea alegerii sale ca papă, cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale.
La vârsta de 78 de ani, este cel mai în vârstă papă ales de la papa Clement al XII-lea în 1730 și primul pontif german după olandezul-german Adrian al VI-lea din perioada 1522-1523.
Papa Benedict al XVI-lea este al optulea papă german; primul a fost papa Grigore al V-lea (996-999). Ultimul papă cu numele de Benedict, Benedict al XV-lea a servit ca pontif din 1914 până în 1922, pontificatul său fiind legat de Primul Război Mondial.
Alegerea numelui de Benedict are importanță simbolică. Ziua de naștere a noului papă, 16 aprilie, este sărbătoarea Sfântului Benedict Iosif Labre (26 martie 1748 - 16 aprilie 1783), cunoscut ca Sfântul Pelerin.
Biografie
Între anii 1946 și 1951, Joseph Ratzinger studiază Teologia și Filosofia la Universitatea din München. În 1951 este hirotonit preot, împreună cu fratele său mai mare Georg Ratzinger. În anul 1953 devine Doctor în Teologie iar în 1957 Docent pentru Teologie fundamentală al Universității din München. La vârsta de 31 de ani (1958) primește funcția de Profesor pentru Dogmatică și Teologie fundamentală la Institutul superior de Filosofie și Teologie din Freising și predă în același timp la universitățile din Bonn, Münster, Tübingen și Regensburg, până în anul 1977.
La al doilea Conciliu al Vaticanului (1962-1965), Joseph Ratzinger ia parte în calitate de consilier al Arhiepiscopului din Köln, cardinalul Joseph Frings. În martie 1977, Papa Paul al VI-lea îl numește Arhiepiscop de München și Freising, două luni mai târziu este ridicat la rangul de cardinal. La 25 noiembrie 1981, Papa Ioan Paul al II-lea îl numește prefect al „Congregației pentru Doctrina Credinței”, în anul 2002 devine Decan al „Colegiului Cardinalilor” și Episcop de Ostia. Din 1986 până în 1992, cardinalul Ratzinger funcționează ca președinte al Comisiei pentru prepararea Catehismului Bisericii Catolice.
Cardinalul Ratzinger a condus oficierea slujbei religioase cu ocazia funerarilor Papei Ioan Paul al II-lea la 8 aprilie 2005. În după-amiaza zilei de 19 aprilie 2005 a fost ales papă, luând numele de Benedict al XVI-lea, ca omagiu pentru Sfântul Benedict din Nursia, întemeietorul ordinului benedictinilor, și pentru Papa Benedict al XV-lea (1914-1922), denumit și „Papă al păcii”.
Papa Benedict al XVI-lea vorbește fluent germana, italiana, franceza, engleza, spaniola și latina. Este autor al unui mare număr de cărți și monografii pe teme religioase, de morală și filosofie. În timpul întregii sale activități de până acum a rămas fidel principiilor sale morale și religioase, apărând cu consecvență dogmele Bisericii Catolice, ceea a determinat pe unii comentatori să-l situeze în aripa conservatoare a bisericii.
În după-amiaza zilei de 19 aprilie 2005, la ora locală 18:14, cardinalul protodiacon Jorge Arturo Medina Estévez a ieșit în Balconul Bazilicii Sfântul Petru anunțând: " Annuntio vobis gaudium magnum; habemus Papam: Eminentissimum ac Reverendissimum Dominum, Dominum Josephum Sanctae Romanae Ecclesiae Cardinalem Ratzinger qui sibi nomen imposuit Benedictum XVI" (Vă anunț vouă o bucurie mare; avem papă: Eminentissimul și Reverendissimul Domnului Joseph, al Sfintei Biserici Romane Cardinal Ratzinger, care și-a ales pentru sine numele Benedict al XVI-lea).
Declaraţii controversate
În luna septembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a stârnit protestele liderilor religioși din multe țări musulmane, în urma unei prelegeri pe care suveranul pontif a susținut-o la Universitatea din Regensburg, intitulată "Credință, rațiune și universitate - amintiri și reflecții", care s-a dorit o pledoarie împotriva războaielor purtate în numele lui Dumnezeu.
Referindu-se la "jihad" - războiul sfânt în credința islamică, el a citat dintr-un dialog purtat de împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleolologos cu un persan cultivat, in timpul asediului orașului Constantinopole. Pasajul care a stârnit furia lumii musulmane suna astfel: "Împăratul a ajuns la tema jihadului...El știa sigur că în Sura nr. 2, 256 din Coran scrie: Credința nu poate fi impusă cu forța - acesta este unul dintre primele versete coranice din timpul în care, așa cum povestesc înțelepții, Mohammed însuși era încă neputincios și se afla sub amenințare. Dar împăratul cunoștea, desigur, și versetele apărute mai târziu în Coran despre războiul sfânt (...) El i se adresează interlocutorului său într-o formă surprinzător de directă, atingând tema centrală a relației dintre religie si violență. El spune: Arată-mi ce a adus nou Mahommed și vei găsi doar lucruri rele sau inumane, cum este îndemnul său de a răspândi credința predicată de el cu sabia. Împăratul argumentează apoi de ce răspândirea credinței prin forță este împotriva firii. Ea este împotriva esenței lui Dumnezeu și a esenței sufletului (...) Credința este rodul sufletului, nu al corpului. Cine vrea să-și aducă aproapele către credință are nevoie de darul de a vorbi și a gândi în mod convingător, nu de forță și amenințare."
"Casatoriile intre homosexuali ameninta viitorul umanitatii"
Intr-un mesaj adresat membrilor corpului diplomatic acreditati la Vatican, cu ocazia Anului Nou, Papa Benedict a afirmat ca "viitorul omenirii" este serios amenintat de casatoriile intre homosexuali.
El le-a spus diplomatilor din aproape 180 de tari ca educatia copiilor trebuie sustinuta de o "indrumare serioasa" si ca "un loc de cinste in acest context este acordat familiei, bazata pe casatoria intre un barbat si o femeie".
"Nu este vorba despre o simpla conventie sociala, ci mai degraba despre una fundamentala, care sta la baza fiecarei societati. In mod consecvent, politicile submineaza familia ameninta demnitatea umana si viitorul umanitatii." - a declarat Papa Benedict, citat de Reuters.
Vaticanul si oficialii catolici din lumea intreaga au protestat fata de incercarea de a legaliza casatoria intre persoanele de acelasi sex in Europa si alte state ale lumii. Unul dintre liderii acestei opozitii in SUA este arhiepiscopul din New York, Timothy Dolan, care va fi numit cardinal luna viitoare. Dolan a luptat impotriva casatoriilor homosexuale inainte ca acestea sa fie trecute in legalitate in New York, in iunie 2011.
El a trimis o scrisoare presedintelui Barack Obama, criticand decizia administratiei de la Casa Alba. In acea scrisoare, Dolan, care detine cea mai inalta pozitie in organizatia episcopilor din SUA, a avertizat ca politica guvernului Obama ar putea "declansa un conflict national de proportii foarte mari intre biserica si statul american."
Biserica Romano-Catolica, care are 1,3 miliarde de membri la nivel global, propavaduieste ideea ca - in timp ce tendintele homosexuale nu sunt pacatoase - relatiile homosexuale sunt condamnabile, iar copiii ar trebui sa creasca intr-o familie traditionala, formata din tata si mama.
Peste 1000 de documente ultra-secrete ale Vaticanului, găsite în apartamentul fostului majordom al Papei Benedict XVI
Poliţia de la Vatican a găsit peste 1000 de documente confidenţiale în apartamentul majordomului Papei Benedict XVI, Paolo Gabriele.
Documentele, atât copii cât şi originale, sunt mult mai multe decât cele care au ajuns în presă, unele dintre ele fiind semnate de Papa Benedict. Printre documente sunt şi scrisori de la cardinali şi politicieni. De asemenea au fost găsite şi documente codate, dar şi documente despre viaţa personală a Papei şi a altor membri importanţi ai Bisericii Catolice. Paolo Gabriele, în vârstă de 46 de ani, este acuzat de "furt în formă agravantă" şi riscă până la patru ani de închisoare pentru că a sustras sute de documente confidenţiale care relevau intrigi şi fraude în inima Bisericii Catolice.
Unul dintre poliţiştii care a depus mărturie a declarat că unele dintre documentele găsite în apartamentul lui Paolo Gabriele erau considerate secrete. Au fost găsite şi documente care nu au fost luate în evidenţă în anchetă, care aveau legătură cu moartea suspectă a bancherului italian Roberto Calvi, care a fost găsit spânzurat în 1982, sau cercetări despre Berlusconi.
De asemenea, au mai fost găsite documente care aveau legătură cu lojele masonice italiene şi cercetări despre "Creştinitate şi Yoga, Budism şi Yoga". Un alt poliţist care a participat la percheziţia apartamentului lui Paolo Gabriele a spus că "unele documente erau semnate de Sfântul Părinte, iar unele erau codate şi scria pe ele 'A distruge'".
Fostul majordom a mărturisit că tot ce a făcut a făcut pentru că Papa era "manipulat" şi nu cunoştea multe probleme controversate ale Bisericii Catolice.
Papa Benedict al XVI-lea va demisiona, potrivit agenţiei italiene de ştiri ANSA. Potrivit Corriere della Sera, anunţul a fost făcut de Suveranul Pontif în timpul consistoriului pentru canonizarea martirilor din Otranto. Informaţia a fost confirmată de Vatican.