Partidul lui Voronin se destramă

Partidul Comuniştilor care a boicotat ieri alegerile prezidenţiale din Republica Moldova se scindează şi cade energic în sondaje. Mai mulţi activişti ai PCRM au anunţat că acesta nu le mai reprezintă opţiunile. Şi fără şocul de luni, partidul condus de Vladimir Voronin oricum ar fi intrat în pantă. Aceasta reiese dintr-un sondaj IMAS făcut public marţi la Chişinău.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a recurs la un gest sinucigaş prin blocarea alegerii în funcţia de şef al statului a liderului PDM, Marian Lupu. Dacă ar fi fost mai conştienţi şi ar fi lăsat orgoliile la o parte, liderii comunişti ar fi sesizat că partidul a intrat în declin şi nu are şanse să obţină un rezultat mai bun decât are în prezent. De această părere sunt unii analişti politici care au comentat rezultatele Barometrului de Opinie Publică lansat marţi la Chişinău. Potrivit sondajului realizat în luna noiembrie, după două luni de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, Partidul Comuniştilor şi popularitatea liderului acestuia Vladimir Voronin au intrat într-un declin accelerat. Dacă acum ar fi organizate alegeri parlamentare, comuniştii ar mai pierde 4 din cele 48 de mandate de deputat câte au în prezent. În opinia sociologilor, după boicotarea alegerilor prezidenţiale de luni, declinul PCRM se va accentua, deoarece potrivit sondajului, majoritatea populaţiei nu îşi doreşte alegeri anticipate şi observă că Partidul Comuniştilor este cel care vrea să le provoace.

PRIMELE ARIPI
După cum era de aşteptat, boicotul de luni al comuniştilor a stârnit frământări, inclusiv în rândul fruntaşilor partidului. Cel puţin doi deputaţi comunişti au anunţat că vor părăsi grupul parlamentar din care fac parte şi consideră că PCRM a greşit prin nevotarea lui Lupu. "Este o greşeală mare care inevitabil o să aducă prejudicii şi partidului, şi statului Republica Moldova. Analizele făcute de partid au fost greşite", a menţionat deputatul comunist Victor Stepaniuc.

La rândul său, un alt deputat comunist Vladimir Ţurcan a lăsat să se înţeleagă că nu va părăsi de unul singur grupul parlamentar al comuniştilor şi că are de gând să-şi facă propriul partid: "Am înţeles luni că existenţa acestei aripi radicale în cadrul PCRM nu va permite ca acest partid să fie reformat. Sunt mai mulţi deputaţi PCRM care mă vor urma. Noi vedem că aripa stângă a câmpului politic din Republica Moldova nu este astăzi consolidată. Este necesar să fie, totuşi, cel puţin două forţe care ar consolida această aripă. Noi vrem o forţă care să-i atragă pe cei dezamăgiţi", a spus Ţurcan.

Deşi deputaţii comunişti Victor Stepaniuc şi Vladimir Ţurcan se gândesc deja să-şi facă propriul partid, comuniştii din aripa radicală a PCRM încearcă să creeze iluzia că în partid e linişte şi pace. "Partidul este unit şi fracţiunea este unită! Noi trebuie să aşteptăm alegerile anticipate şi să ne pregătim de aceste alegeri", a declarat comunistul Grigorii Petrenko.

Pe de altă parte, preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, susţine că mai mulţi lideri regionali ai Partidului Comuniştilor au părăsit deja ambarcaţiunea politică a lui Vladimir Voronin ca urmare a nevotării preşedintelui de către deputaţii comunişti: "Comportamentul comuniştilor va avea un ecou foarte adânc şi marcant pentru Partidul Comuniştilor. Noi avem semnale atât din interiorul fracţiunii PCRM, cât şi din partea organizaţiilor teritoriale ale PCRM... Este o dezamăgire totală, deoarece comuniştii au spus şi au repetat de multe ori că vor să-şi apere patria. De fapt, ei au dorit să-şi apere funcţiile şi interesele", a conchis Diacov.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a menţionat că există o cale de evitare a alegerilor parlamentare anticipate. El intenţionează să iniţieze un referendum pentru modificarea Constituţiei, astfel încât şeful statului să poată fi ales cu majoritate simplă de voturi în Parlament. Se pare, însă, că premierului Vlad Filat, lider al Partidului Liberal-Democrat, şi preşedintelui PDM, Marian Lupu, nu le convine un astfel de scenariu, deoarece sondajele indică un salt spectaculos pentru partidele pe care le conduc. Prin urmare, Filat şi Lupu ar fi interesaţi ca alegerile anticipate să aibă loc cât mai curând. Ghimpu a declarat, însă, că legea îl obligă să stabilească alegerile anticipate nu mai devreme de 26 iunie 2010, dar în lege nu scrie data-limită în care trebuie să se încadreze. Prin urmare, Mihai Ghimpu a admis că ar putea anunţa data alegerilor anticipate odată cu cele parlamentare ordinare - adică peste 4 ani.