Prăbuşirea Letoniei va antrena şi România

Colapsul economic al Letoniei ar afecta direct Estonia şi Lituania, precum şi Suedia, de unde provin principalele bănci de pe pieţele baltice, dar va fi resimţit şi în alte state din Europa de Est, mai ales România şi Bulgaria, pe fondul vulnerabilităţilor macroeconomice similare, potrivit Forbes.

Intrarea Letoniei în criză acută, în contextul devalorizării abrupte a monedei locale (latul), ar putea propaga în Europa de Est efecte similare celor declanşate în 1997 în Asia de prăbuşirea bahtului tailandez, care a semnificat începutul crizei financiare asiatice, potrivit unui editorial Forbes, semnat de Nouriel Roubini, profesor la Stern Business School din cadrul Universităţii din New York.

Roubini s-a născut în Turcia şi este unul dintre cei mai respectaţi economişti la ora actuală, după ce a previzionat exact, în 2005 şi 2006, declanşarea actualei crize economice, de la colapsul pieţei imobiliare americane la "şocul" de pe pieţele petrolului şi, în final, la recesiunea severă. Publicaţia americană New York Times l-a catalogat pe Roubini drept "Dr. Doom" (doom, eng. ­ damnare), iar economistul FMI Prakash Loungani l-a numit "profet".

"Legăturile comerciale şi financiare directe dintre Letonia şi economiile din Europa Centrală şi de Est ­ cu excepţia celor baltice ­ sunt limitate, însă multe dintre aceste ţări, în special România şi Bulgaria, împărtăşesc cu Letonia vulnerabilităţi macroeconomice similare, ceea ce înseamnă că o criză a micului stat baltic ar atrage atenţia investitorilor asurpa potenţialului de colaps din restul regiunii", scrie Roubini.

"Explozia" economică înregistrată de Letonia în ultimul deceniu, cu creşteri anuale de două cifre, s-a tradus în dezechilibre macroeconomice uriaşe, cu un deficit de cont curent apropiat de 25% din Prudusul Intern Brut (PIB) şi o datorie externă echivalentă cu 140% din PIB.

Corectarea acestor indicatori aflaţi la niveluri îngrijorătoare ar fi fost extrem de dificilă în orice condiţii, însă criza financiară globală, care a condus la îngheţarea fluxurilor de capital, a accentuat semnificativ riscurile unei crize a balanţei de plăţi.

În ceea ce priveşte legătura dintre statele emergente din Europa Centrală şi de Est şi o eventuală criză a economiei letone, Forbes semnalează "traiectoria similară, de la explozie la supraîncălzire", a României şi Bulgariei.

Astfel, dezechilibrele externe ale acestor state "rivalizează, şi uneori depăşesc" acumularea de factori negativi semnalată înaintea crizei din Asia.

"Spre exemplu, deficitele de cont curent din Asia de Sud-Est variau, între 1995 şi 1997, de la 3% la 8,5% din PIB, în timp ce România, Bulgaria şi cele trei state baltice au sărit de 10% din PIB în 2008", notează Forbes.

Pe de altă parte, Letonia a obţinut un program de sprijin de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), asemenea României şi Ungariei. În timp ce leul şi forintul sunt în flotare liberă pe pieţele valutare, cursul de schimb al latului leton este stabilit de un consiliu monetar, semeni levei bulgare.

Astfel, o criză în Letonia ar semnala că un acord de sprijin cu FMI nu este suficient pentru a preveni colapsul economic, lovind încrederea în celelalte state aflate în situaţii similare. Totodată, prăbuşirea economiei letone ar spulbera încrederea în consiliul monetar al Bulgariei, în viziunea lui Roubini.

Premierul leton, Valdis Dombrovskis, a prezentat, miercuri, la Bruxelles oficialilor comunitari un plan de austeritate, care urmează să fie votat în Parlament săptămâna viitoare, element esenţial al eforturilor autorităţilor letone de a obţine noi fonduri din programul de 7,5 miliarde de euro convenit în 2008 cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

Guvernul a convenit, marţi, cu partenerii sociali, respectiv sindicatele şi patronatele, să reducă din nou salariile din sectorul public, să diminueze salariul minim şi să introducă o taxă socială progresivă, pentru prima oară în istoria post-sovietică a Letoniei.

   Mediafax