Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a fost demis joi din această funcţie cu 76 voturi, în urma unui vot secret organizat la propunerea opoziţiei comuniste, relatează agerpres.ro.
Pentru demitere au votat deputaţii comunişti, cei din Partidul Liberal Democrat (PLDM, condus de fostul premier Vlad Filat) şi câţiva deputaţi neafiliaţi. Pentru revocarea din funcţie erau necesare cel puţin 67 de voturi. Deocamdată, nu e clar cum va funcţiona în continuare Parlamentul.
Prin hotărârea adoptată joi, vicepreşedintele Legislativului, Liliana Palihovici a fost împuternicită să preia prerogativele preşedintelui Parlamentului. Pe de altă parte, colegii de partid ai lui Marian Lupu susţin că decizia ar fi ilegală, deoarece regulamentul Parlamentului nu prevede această procedură. Potrivit acestora, activitatea Parlamentului este blocată după revocarea lui Lupu, acesta fiind încă un pas spre alegeri parlamentare anticipate.
Partidul Liberal a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională hotărârea privind demiterea lui Lupu. Votul comun dintre PLDM şi comunişti vine după ce Curtea Constituţională a decis luni că liderul PLDM, Vlad Filat, nu mai poate candida la funcţia de premier, iar în presă se vehiculează că această hotărâre a fost adoptată cu implicarea deputatului din Partidul Democrat (condus de Lupu n.red) Vlad Plahotniuc, care este considerat un rival al lui Filat.
Marian Lupu, în vârstă de 46 de ani, este economist de profesie, doctor în economie, titlu pe care l-a obţinut la Academia Economică de la Moscova. El şi-a început activitatea profesională în 1991 în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. În 2001 a devenit ministru-adjunct al aceluiaşi minister, iar în 2003 - ministru. A deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului în perioada martie 2005 - aprilie 2009 şi din 30 decembrie 2010 până la 25 aprilie 2013. Fost membru al Partidului Comuniştilor, el a părăsit această formaţiune la 10 iunie 2009, criticând poziţia PCRM vizavi de protestele anticomuniste din 7 aprilie şi lipsa acestuia de disponibilitate pentru a organiza un dialog. Presa a vehiculat că de fapt acesta a fost nemulţumit că nu a fost propus de comunişti la funcţia de preşedinte al ţării. Ulterior, el a aderat la Partidul Democrat, al cărui lider a devenit puţin timp mai târziu. Marian Lupu a candidat în câteva rânduri la funcţia de preşedinte al ţării, dar candidatura sa nu a fost susţinută de comunişti.