Război diplomatic între Rusia şi UE via Ucraina

Acordul încheiat ieri de Ucraina şi Uniunea Europeană a provocat un adevărat scandal diplomatic între Moscova şi Bruxelles. Premierul rus, Vladimir Putin, a ameninţat cu revizuirea raporturilor Rusiei cu ţările membre ale UE şi cu închiderea din nou a robinetului de gaz. Experţii ruşi explică această reacţie furioasă prin faptul că UE, principalul beneficiar al gazelor ruseşti ce tranzitează Ucraina, a dat la o parte Rusia, ţară furnizoare de gaze, de la controlul sistemului de gazoducte ucrainean, comentează publicaţia online Gazeta, citată de Agerpres.

Ucraina şi Uniunea Europeană nu au permis accesul Rusiei la modernizarea sistemului ucrainean de gazoducte, ceea ce înseamnă, în opinia experţilor de la Moscova, că o parte a acestei infrastructuri de transport al gazelor va trece sub controlul firmelor europene, în ciuda demersurilor Moscovei de a fi admisă şi ea la gazoducte. Ucraina a obţinut luni promisiunea unui credit în valoare de 2 miluarde de dolari din partea BERD, Băncii Mondiale şi Băncii Europene de Investiţii. Rusia susţine însă că pentru modernizarea întregului sistem de gazoducte moştenit de Ucraina de la URSS este nevoie de cel puţin 16 miliarde de dolari.

Moscova a fost neplăcut surprinsă că Ucraina şi UE au eliminat-o din dezbaterile referitoare la modernizarea conductelor ucrainene. 'Singura cale eficientă pentru rezolvarea întregului complex al acestor chestiuni este formatul trilateral Ucraina-UE-Rusia, evident prin cooptarea instituţiilor financiare internaţionale', a afirmat ministrul rus al energiei Serghei Şmatko.
'Este clar că 2 miliarde este o sumă insuficientă', susţine expertul Dmitri Aleksandrov de la Financial Bridge, explicând că sistemul de gazoducte ucrainean înseamnă circa 10.000 de km de conducte, dintre care unele trebuie complet înlocuite. 'Pentru aceasta este nevoie de zeci de miliarde de dolari', a remarcat el. Nu aceasta însă preocupă Rusia. 'Sub pretextul modernizării infrastructurii de transport al gazelor, Ucraina ar putea schimba oricând statutul de proprietar al sistemului de gazoducte, oferind o cotă parte firmelor occidentale', explică expertul citat, în opinia căruia în cazul în care operator al gazoductelor ucrainene ar deveni o firmă europeană de prestigiu, cum ar fi E.On (Germania), Rusia ar avea numai de câştigat. În acelaşi timp, declaraţia semnată de Ucraina şi UE prevede extinderea sistemului ucrainean de gazoducte, ceea ce ar pune în pericol realizarea North Stream şi South Stream, două proiecte de gazoducte ruseşti ce ocoloesc Ucraina. 'De ce să se construiască gazoducte separate dacă este posibilă extinderea reţelei de conducte ucrainene?', întreabă retoric expertul rus Dmitri Abzalov, de la Centrul de studii a conjuncturilor politice din Moscova. UE a angajat deja negocieri cu Belarus, o altă republică fostă sovietică prin care tranzitează gazele ruseşti. Dacă Belarus va permite accesul UE la infrastructura sa de transport al gazelor, South Stream şi North Stream devin neatractive pentru europeni, susţine expertul rus. În opinia lui Abzalov, UE nu putea să nu semneze luni declaraţia cu Ucraina, fie şi cu preţul supărării Rusiei. 'Acum în Ucraina va începe lupta internă pentru controlul asupra livrărilor de gaze, ceea ce ar putea duce la consecinţe imprevizibile', apreciază el, estimând că Bruxellesul a dorit să se asigure că Ucraina nu va pune pe viitor obstacole în calea tranzitării gazelor ruseşti pe teritoriul său spre Europa. Însă acum Rusia, cea care furnizează gazele, ameninţă cu sistarea aprovizionării şi revizuirea contractelor.