Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar dacă irlandezii au spus "Da" Tratatului de la Lisabona, este încă mare nevoie de voinţă politică, pentru a obţine maximum posibil de pe urma reformelor ce vor urma, inclusiv în ce priveşte comerţul liber, spun experţii şi analiştii.
O Uniune Europeană reformată şi de succes ar urma să aibă un preşedinte, un singur reprezentant pentru politică externă în loc de doi (Înaltul Reprezentant şi comisarul pentru relaţii externe), mai puţină birocraţie şi un Parlament cu puteri sporite. Pentru prima oară, legislativul european are un cuvânt de spus în trasarea bugetului european, a cărui valoare totală se ridică anual în jurul a 120 miliarde euro, scrie Associated Press. Alte prevederi ale Tratatului de la Lisabona dau putere directă cetăţenilor, astfel încât europenii care reuşesc să adune un milion de semnături ar putea determina UE să elaboreze noi legi. Mai mult, dacă o ţară nu mai doreşte să rămână în Uniune, poate renunţa unilateral la statutul de membru.
Aprobarea prin referendum a Tratatului în Irlanda este intens salutată şi considerată un pas esenţial înspre eficientizarea UE, înspre creşterea rolului clubului la nivel mondial şi înspre rezolvarea problemelor internaţionale cum ar fi schimbările climatice, reformele financiare şi comerţul internaţional, în colaborare cu ceilalţi actori majori de pe glob. "Da"-ul irlandez nu este însă de ajuns, declară Pierre Moscovici, fost ministru de externe adjunct al Franţei, care mai spune că, de unul singur, tratatul nu va schimba prea multe. "Ce se va întâmpla dacă guvernele europene nu convin asupra conceptului de liber schimb? Cu siguranţă, liderii politici europeni mai au multe de lucru, dacă doresc să profite din plin de potenţialul pe care-l pune la dispoziţie Tratatul de la Lisabona", afirmă Moscovici.
Despre structura UE s-a vorbit neîncetat timp de aproape 20 de ani. La începutul anilor "90, dezbaterea s-a mutat pe problema monedei unice europene şi a politicii externe comune. Acestora le-au urmat discursurile despre migraţie, în momentul în care câteva guverne nu doreau să cedeze Uniunii Europene controlul la frontierele lor. Apoi a fost proiectul Constituţiei Europene şi respingerea acestuia de către electoratele din Franţa şi Olanda, în referendumuri separate în 2005. "Cetăţenii europeni sunt plictisiţi de aceste discuţii interminabile" despre integrare europeană, este de părere Moscovici. El sugerează o pauză, explicând că aceste discursuri au condus la o distanţare între Uniunea Europeană şi opinia publică de pe continent. După consumarea episodului irlandez, oficialii UE au declarat că doresc să impulsioneze Polonia şi Republica Cehă pentru a îndepărta neconcordanţele din legislaţiile lor, ce au împiedicat până acum aceste ţări să încheie procesul de ratificare.
Liderii UE se vor întâlni miercuri cu primul ministru ceh Jan Fischer. Mai mulţi deputaţi din Cehia au depus la Curtea Constituţională plângeri împotriva Tratatului de la Lisabona, ceea ce a făcut ca semnarea Tratatului de către preşedintele Vaclav Klaus să fie şi mai mult amânată. Oficialii de la Bruxelles văd în aceste piedici motivaţii politice. "Până la urmă, preşedintele Klaus va semna tratatul", a declarat sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Săptămâna trecută, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy a avertizat că amânarea semnării documentului european de către preşedintele Klaus ar putea atrage după sine anumite "consecinţe" pentru Republica Cehă.
