România contraatacă în războiul vorbelor referitor la imigranţi

Ambasadorul nostru la Londra scrie articole în presa britanică, pentru reabilitarea imaginii românilor
România, pomenită în ritm susţinut pe post de sperietoare pentru britanici, când vine vorba despre deschiderea pieţei muncii începând cu 1 ianuarie 2014, încearcă să contracareze atacurile mediatice. Ambasadorul nostru la Londra, Ion Jinga, semnează, în This is Monday, un articol în care afirmă că ţara noastră are nevoie ca muncitorii săi să rămână acasă.
Concluzia este că, în contextul în care trei milioane de români lucrează în străinătate încă din 2007, ţara şi-a atins limitele exportului forţei sale de muncă.

Fapte şi cifre
“România consideră Marea Britanie unul dintre cei mai de încredere parteneri, prieteni şi aliaţi din Europa. Cooperarea dintre România şi Regatul Unit progresează rapid, stimulând comerţul bilateral, afacerile şi investiţiile, alături de întărirea schimburilor culturale şi pe linie de educaţie”, notează diplomatul român, care oferă şi cifre în sprijinul pledoariei sale. “Pentru a da câteva cifre - peste 650 milioane de euro din capitalul britanic au fost investite şi peste 4.600 de companii britanice fac afaceri în România. Totalul schimburilor comerciale bilaterale s-a ridicat la 3 miliarde de euro doar în 2012, în contextul în care exporturile României către Marea Britanie depăşesc 1,6 miliarde de euro. După criza economică şi ratele negative ale creşterii în 2009 şi 2010, România a reuşit să revină la o cale stabilă şi durabilă a creşterii economice, iar perspectivele pe termen mediu sunt încurajatoare. Rata şomajului la sfârşitul anului trecut a fost de 6,5% la nivel naţional şi doar 2% în capitala Bucureşti”, mai scrie Jinga.

Atuurile României
Diplomatul român afirmă că România are un potenţial imens pentru proiecte de investiţii şi cooperare economică bilaterală cu firme britanice. “Dar creşterea în România nu poate fi realizată fără bunul nostru cel mai valoros, forţa de muncă, şi prin urmare nu dorim ca lucrătorii noştri să părăsească ţara. Poate că migraţia din România a putut părea o soluţie într-o perioadă de criză economică, reduceri bugetare şi măsuri de austeritate. Cu toate acestea, acum, când cifrele indică un climat economic favorabil, iar accentul se pune pe dezvoltare şi investiţii, este esenţial ca românii să opteze pentru a rămâne şi munci în ţara lor”, argumentează Jinga.

“Nu ne mai permitem să pierdem creiere şi talente”
El precizează că în prezent peste 4.000 de medici şi asistente din România educaţi în universităţile noastre lucrează acum în ''National Health Service'' (NHS), dar este nevoie de ei în spitalele noastre. Zeci de mii de muncitori din construcţii români cu înaltă calificare au găsit locuri de muncă în Marea Britanie, dar România  se confruntă cu o penurie în acest sector”.

“Nu ne mai putem permite să pierdem creierele şi talentele noastre cele mai bune şi nu ne putem permite să pierdem lucrătorii noştri calificaţi. În 2008, Guvernul român a organizat târguri de locuri de muncă în Spania şi Italia, cu scopul de a aduce înapoi acasă lucrătorii români şi a completa locurile de muncă cu deficit. Dacă tendinţa actuală pozitivă din economia noastră continuă, va trebui, probabil, să repetăm acest demers”, îi anunţă Jinga pe britanici.

“Pe tema migraţiei specifice spre Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, nu am un glob de cristal, dar eu nu cred în previziunile alarmiste ale unor afluxuri probabile din România. Orice analiză raţională care foloseşte statisticile disponibile conduce la concluzia că Marea Britanie nu este o destinaţie preferată pentru majoritatea românilor care caută un loc de muncă. Dintre cei care au vrut să emigreze, mulţi au făcut deja acest lucru în ultimii şase ani”, mai scrie diplomatul român.

Critici de la Consiliul Europei
Campaniile de presă şi atitudinea luată de oficialii din Marea Britanie în ultimul timp referitor la posibilul val de imigranţi dinspre România şi Bulgaria, odată cu deschiderea pieţei muncii din această ţară au fost criticate de comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Acesta a avertizat că “Londra alimentează stereotipurile şi ostilitatea faţă de străini”.

Nils Muiznieks a precizat recent că dezbaterea din Marea Britanie pe tema imigraţiei a luat o turnură îngrijorătoare, relevă publicaţia The Guardian. Mai mult, Muiznieks avertizează că intenţia Guvernului britanic de limitare a accesului imigranţilor din state UE la indemnizaţii şi facilităţi sociale va contribui la excluziunea imigranţilor, generând probleme pe termen lung.

Avertismente din interior
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne a Camerei Comunelor a Parlamentului britanic, Keith Vaz, scrie, într-un articol publicat de Sunday Express, că liderii partidelor din Marea Britanie ar trebui să conlucreze pentru a evita “o cursă a înarmărilor” în domeniul imigraţiei prin care se vor crea politici mai dure, iar “partidele extremiste” nu ar trebui să alimenteze temerile privind sosirea de noi lucrători din România şi Bulgaria.

Keith Vaz a întrebat Guvernul de ce nu a făcut estimări privind aşteptatele sosiri de lucrători din România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2014. “În loc să se ocupe de reglementarea presei, David Cameron, Ed Miliband şi Nick Clegg ar trebui acum să discute  despre aceste probleme”, a explicat parlamentarul laburist britanic. “Făcând asta, ei ar priva partidele extremiste de oportunitatea de a alimenta temerile privind imigraţia şi de a le demonstra cetăţenilor britanici că ei vor să se implice în mod productiv şi practic în rezolvarea uneia din cele mai dificile probleme cu care se confruntă naţiunea noastră”, a afirmat el.

Cum să faci PR României
Dar cu un articol sau cu un interviu nu se face...primăvară. Cum să faci imagine mai bună românilor, când ai de-a face cu campanii care au prins deja rădăcini? Un răspuns a încercat să ofere Tessa Dunlop, scriitoare şi prezentatoare, într-un articol publicat în Huffington Post UK.

“Plasarea de articole pozitive despre România în presa britanică este o provocare, în condiţiile în care climatul actual nu este propice unor poveşti bucolice despre biserici moldoveneşti şi căruţe trase de cai”, susţine ea. “Presa tabloidă britanică urlă neîncetat că trebuie luate măsuri pentru a reduce numărul de imigranţi, iar Guvernul de la Londra acceptă cu bucurie, în condiţiile în care un partid precum UKIP influenţează discursul politic”, este de părere prezentatoarea. “Deşi ce înseamnă 'prea mulţi imigranţi' este ceva subiectiv, statisticile sunt impresionante: între 1997 şi 2012, imigraţia netă în Marea Britanie a ajuns la cifra de circa patru milioane de persoane. Adevărul este nimeni nu ştie cu adevărat cât de mulţi români şi bulgari vor ajunge în Marea Britanie după ce restricţiile aplicate acestora pe piaţa muncii vor fi ridicate în 2014. Această incertitudine nu a oprit însă isteria în masă, care a presupus relatări părtinitoare şi un politicianism cinic, concentrat pe poveşti anecdotice despre boschetari, romi şi 'turişti pentru ajutoarele sociale'. România, în special, intră în vizor aproape zilnic”, avertizează cunoscuta prezentatoare.

“Spre deosebire de Polonia, în ceea ce priveşte România nu există nicio vină colectivă legată de cel de-al Doilea Război Mondial, iar legăturile dintre Marea Britanie şi această fostă ţară comunistă sunt puţine şi îndepărtate, prin contrast cu cele cu Franţa şi Italia. Cu toate acestea, o idee falsă despre 'diferenţa' românească s-a conturat în imaginaţia publicului britanic, iar această naţiune mare şi educată a fost redusă la câteva stereotipuri inflamatorii. Chiar şi cuvântul 'român' este mult prea adesea rostit cu un surâs dispreţuitor”, susţine Dunlop.
Prezentatoarea britanică povesteşte totodată despre întâlnirea avută săptămâna trecută cu ambasadorul român la Londra, dr. Ion Jinga, “un om manierat şi inteligent”, pentru care atacul verbal la adresa ţării a fost dureros. “Ce poate fi făcut în privinţa atacurilor din Daily Mail şi Express?” “Ripostaţi, dr. Jinga!” - îl sfătuieşte britanica. Dunlop povesteşte cum, la o zi după discuţie, ambasadorul a făcut acest lucru la o emisiune a BBC Radio 5, unde a deplâns “această acoperire media nu doar negativă, ci, uneori, xenofobă şi chiar rasistă”.