x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Sarcofagul, ultima soluţie pentru centrala de la Fukushima

Sarcofagul, ultima soluţie pentru centrala de la Fukushima

de Irina Cristea    |    12 Apr 2011   •   19:08
Sarcofagul, ultima soluţie pentru centrala de la Fukushima
Sursa foto: /Reuters

160862-reuters-2011-04-12t025308z-572270461-gm1e74c0tk001-rtrmadp-3-japan.jpgJaponia trebuie să construiască un „sarcofag” deasupra reactorului de la Fukushima. Ar putea fi singura soluţie pe care experţii japonezi mai pot conta pentru a ţine sub control urmările catastrofei nucleare de la complexul Fukushima Daiichi, sunt de părere specialişti ruşi citaţi de agenţia RIA Novosti. „Nu cred că ja­po­nezii mai pot face ceva pentru a evi­ta acest scenariu. Singura întrebare este ce tip de sarcofag vor cons­trui”, a declarat, pentru agenţia ru­seas­că, Leonid Bolshakov, directorul Institutului pentru Siguranţă Nucleară din Rusia.

Declaraţia expertului rus vine în contextul în care Agenţia japoneză pentru Siguranţă Nucleară a ridicat ieri accidentul nuclear de la centrala Fukushima la nivelul maxim, de 7 pe scara evenimentelor nucleare şi radio­logice (INES). Catastrofa se plasează, astfel, la acelaşi nivel de gravitate cu cea de la Cernobîl. Agenţia a precizat însă că nivelul emisiilor radioactive înregistrat de la începutul accidentului nuclear de la Fukushima este de 10% din cel măsurat în 1986, după accidentul de la centrala din Ucraina. Leonid Bolshakov este însă de părere că „este prea devreme să situăm aceste două catastrofe la acelaşi nivel”.
În timp ce autorităţile de la Tokio se străduiesc să ţină sub control situaţia de la Fukushima, japonezii dau încă o lecţie despre solidaritate şi curaj. Pentru a-i susţine pe agricultorii din zonele cele mai afectate de catastrofă, autorităţile le-au pregătit o piaţă specială unde să-şi vândă produsele.

Produse care s-au epuizat rapid, deşi este vorba despre fructe şi legume recoltate din zona care se situează în raza de 50 de kilometri de centrala avariată. Piaţa volantă a fost deschisă aproape de o staţie de metrou din capitala Japoniei, iar toate produsele au trecut testele menite să demonstreze că nu sunt radioactive.
A fost prezent la eveniment şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Yukio Edano. El a făcut un tur al pieţei şi a degustat câteva căpşune şi o roşie. „Serviţi, vă rog. Nu sunt aduse la vânzare decât produse sănătoase”, a spus Edano.

Guvernul japonez a ridicat recent interdicţiile la vânzarea unor produse agricole din patru prefecturi de lângă Fukushima. Interdicţia le dăduse o grea lovitură fermierilor din această regiune recunoscută pentru calitatea unor produse precum spanacul, laptele sau carnea de vită.

Fără riscuri pentru România
Institutul român de Fizică Nucleară a anunţat că apa de ploaie şi laptele de oaie din Slănic conţin urme de iod radioactiv. Studiul a fost făcut fără le­gă­tură cu monitorizarea zilnică a radiaţiilor sau cu situaţia din Japonia, iar con­centraţiile identificate sunt infinit mai mici faţă de maximele admise. Totuşi, aceste teste trebuie refăcute, pentru a se constata cu certitudine dacă există într-adevăr iod radioactiv şi în ce cantitate, a declarat ieri mi­nis­trul Agriculturii, Valeriu Tabără. El a arătat că este posibil ca în lapte să exis­te anumite urme de iod, deoarece acesta este folosit ca dezinfectant la vaci­le cu lapte şi la alte animale. Guvernul va discuta în şedinţa de miercuri despre acest raport după ce va primi toate datele necesare din partea ins­ti­tu­ţ­i­i­lor de resort.

Tot ieri, Co­mi­sia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nu­cle­a­re (CNCAN) a anunţat că emi­siile radioactive de la centrala Fukushima-Daiichi nu prezintă risc radiologic pentru Ro­mâ­nia. De asemenea, ana­li­za centralei de la Cer­­na­­vodă arată că aceasta este mai sigură decât cea din Japonia. „Având în vedere circulaţia maselor de aer în perioada emisii­lor radioactive, prognoza pe următoarele zile, precum şi distanţele foarte mari pe care masele de aer contaminate le-au stră­bă­tut din momentul emi­siei, ţinând cont de procesele de dispersie atmosferică şi diluţia po­lu­an­tului pe durata transportului la lungă distanţă, pentru Europa şi implicit pentru România, emisiile radioactive de I-131 care au survenit accidental în perioada 14-30 martie 2011 la cen­trala nuclearoelectrică de la Fukushima-Daiichi nu reprezintă risc radiologic”, indică CNCAN, potrivit Mediafax.

Despăgubiri-record
Valoarea totală a cererilor de des­pă­gubire cu care se va confrunta compania Tokyo Electric Power (TEPCO), operatorul centralei Fukushima Daiichi, ar putea trece de 23 miliarde de dolari. Estima­rea aparţine societăţii de investiţii JP Morgan, citată de BBC. Analiştii afirmă că nivelul acestora de­pin­de de felul în care este interpretată legislaţia cu privire la aceste cazuri. Potrivit legislaţiei ja­po­ne­ze, operatorii unei instalaţii nu­cle­a­re pot fi scutiţi de orice răs­pun­dere dacă se consideră că accidentul a fost declanşat de un dezastru natural „excepţional”. „O problemă-cheie privind compensarea pagubelor va fi dacă accidentul de la centrala nucleară Fukushima va fi considerat un dezastru natural ce nu putea fi evitat”, a declarat Tomohiro Jikihara, din cadrul JP Morgan. Guvernul japonez urmează să decidă dacă va consi­dera cutremurul urmat de un tsunami drept un dezastru excepţional.

×
Subiecte în articol: externe