Ştiri pe scurt

9 mai 2009

NABUCCO, FĂRĂ SPRIJIN TOTAL LA PRAGA
Gazoductul Nabucco nu a obţinut, la summit-ul organizat vineri la Praga, unde s-au reunit reprezentanţii statelor participante, sprijin politic din partea tuturor ţărilor importante pentru realizarea proiectului.
Potrivit AFP, surse apropiate situaţiei au declarat că reprezentanţii Uzbekistanului, Kazahstanului şi Turkmenistanului, trei republici fost sovietice din care Uniunea Europeană speră să importe gaze naturale, au refuzat să semneze declaraţia finală prin care ar fi trebuit să se angajeze să sprijine politic proiectul. În schimb, Azerbaidjanul, Egiptul, Turcia şi Georgia au semnat, alături de liderii UE, declaraţia comună.
Nabucco este un proiect evaluat la zece miliarde dolari, sprijinit de UE şi SUA, care vizează legarea zonei centrale a Asiei, bogată în gaze naturale, de Europa. Gazoductul va tranzita Azerbaidjan, Georgia, Turcia, România, Ungaria şi Austria, ocolind Rusia şi Ucraina. Începerea lucrărilor a fost programată pentru 2010. Prin construirea acestui gazoduct, UE ţinteşte să îşi reducă dependenţa de importurile de gaze naturale din Rusia. Însă marea problemă a acestui gazoduct este de a se asigura sursa pentru "umplerea" lui cu gaze. (MFM)

AURESCU: AFIRMAŢIILE LUI TARASIUK SUNT ERONATE
Fostul agent al României în procesul cu Ucraina la CIJ, Bogdan Aurescu, a declarat că afirmaţiile lui Boris Tarasiuk potrivit cărora soluţia Curţii este similară cu o propunere a URSS din 1987 respinsă de România sunt eronate.
Reacţia lui Aurescu, în prezent secretar de stat în MAE, vine la o zi după ce fostul ministru ucrainean de Externe a declarat într-o întâlnire cu o serie de jurnalişti români că decizia CIJ în disputa dintre România şi Ucraina este similară celei propuse de URSS în anii '80, respinsă de Bucureşti. Aurescu susţine într-o reacţie la solicitarea MEDIAFAX: "Afirmaţia domnului Tarasiuk este eronată pentru că propunerea URSS din 1987, făcută la ultima rundă de negocieri româno-sovietice, ar fi acordat URSS-ului 4.000 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică, în timp ce hotărârea CIJ din 3 februarie a lăsat Ucrainei doar 2.500 de kilometri pătraţi din zona aflată în dispută în faţa Curţii în suprafaţă totală de 12.200 de kilometri pătraţi", a spus Aurescu. Rezultă că "soluţia pe care a dat-o Curtea Internaţională de Justiţie a fost mult mai bună pentru România decât orice soluţie care ar fi putut rezulta din negocieri atât cu URSS, cât şi cu Ucraina". (MFM)

IUŞCENKO, SUPĂRAT PE PAŞAPOARTELE ROMÂNEŞTI
Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, cere Comisiei Europene să analizeze problema acordării de România a unor paşapoarte destinate cetăţenilor ucraineni, a relatat Mediafax care preia Interfax-Ucraina citată de pagina online a agenţiei ZIK.
"Solicit formarea unei comisii în cadrul CE care să analizeze legalitatea emiterii de România a paşapoartelor pentru cetăţeni ucraineni şi dacă această problemă este conformă cu Politica de Vecinătate", a declarat Iuşcenko la Praga. "Emiterea de paşapoarte de România nu poate decât să stârnească preocupare, să creeze o situaţie imprevizibilă şi să surprindă comunitatea ucraineană din România", a subliniat Iuşcenko. (MFM)

SUBVENŢII AGRICOLE EUROPENE
Companiile din Italia au primit cele mai mari subvenţii agricole europene în anul 2008, 180 dintre ele primind mai mult de un milion de euro, arată un studiu dat publicităţii joi şi citat de EUObserver.
Producătorii de zahăr Italia Zuccheri şi Eridania Sadam sunt singurele companii care au obţinut peste 100 de milioane de euro în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unui studiu realizat de Farmsubsidy.org.
Singura companie din afara Italiei care se numără printre primele cinci la capitolul subvenţii este Greencore Group (Irlanda).
Aproximativ 165 de companii din Spania, 47 din Olanda, 38 din Portugalia, 22 din Belgia, 21 din Marea Britanie şi 12 din Bulgaria şi România au primit subvenţii de peste un milion de euro. În Franţa există 142 de companii care au primit subvenţii de peste un milion de euro. (MFM)

IRAN / Ahmadinejad, pentru al doilea mandat
Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, şi-a înregistrat vineri în mod oficial, la Ministerul iranian de Interne, candidatura pentru un al doilea mandat în alegerile prezidenţiale de la 12 iunie, a anunţat agenţia ISNA, citată de AFP. Ales în 2005, preşedintele ultraconservator încearcă astfel să obţină un al doilea mandat de patru ani. În acest stadiu, principalele candidaturi sunt cele ale fostului preşedinte al Parlamentului, reformatorul Mehdi Karubi, şi a fostului şef al Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a regimului, Mohsen Rezaie. Fostul premier şi conservator moderat Mir Hossein Mussavi urmează să îşi depună candidatura sâmbătă. Consiliul Gardienilor Constituţiei are sarcina de a examina ulterior aceste candidaturi, după care va anunţa la 20 şi 21 mai care sunt persoanele autorizate să se prezinte în alegeri. Campania electorală ar trebui să înceapă la 22 mai şi să se încheie în seara de 10 iunie, cu două zile înainte de desfăşurarea scrutinului.


GRIPA PORCINĂ / Primul deces în Canada
Canada a anunţat primul deces pe teritoriul său care are legătură cu gripa porcină. Autorităţile din provincia canadiană Alberta au anunţat vineri primul deces "legat" de gripa A/H1N1 în Canada, subliniind că rolul exact al virusului în acest caz nu este clar, relatează Agenţia France Presse, citată de Mediafax. La prezentarea ultimului bilanţ, Canada înregistra 214 cazuri confirmate de gripă porcină. Toate cazurile semnalate până în prezent au fost prezentate ca benigne, cu excepţia celui al unei fete, tot din Alberta, considerat grav. Starea ei s-a îmbunătăţit ulterior, conform autorităţilor.


PRESIUNI/ Macedonia, în NATO
Ţările din cadrul Chartei adriatice, care regrupează mai multe state ale regiunii membre ale NATO sau care aspiră la intrarea în această organizaţie, şi-au exprimat speranţa că Macedonia va putea să se integreze rapid în Alianţa Nord-Atlantică, într-o reuniune de vineri de la Tirana, relatează AFP, citată de Mediafax. Cele cinci ţări din cadrul Chartei, Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Muntenegru şi Macedonia, speră că "nu este departe ziua în care Skopje va adera la Alianţă", se subliniază în declaraţia comună de la finalul reuniunii de la Tirana, la care a luat parte secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.


RENOVARE / 16 milioane de euro pentru Parlamentul moldovean
Parlamentul de la Chişinău, devastat în timpul protestelor violente din 7 aprilie, va fi reparat de o firmă la care ministrul Construcţiilor în exerciţiu, Vladimir Baldovici, deţine cota majoritară, informează Pro TV Chişinău, citat de Mediafax. Serviciul de presă al Parlamentului moldovean a afirmat că licitaţia pentru repararea sediului Parlamentului a fost câştigată de firma Consfirm Grup. Potrivit publicaţiei Jurnal de Chişinău, această firmă s-a angajat să repare clădirea pentru 250 de milioane de lei (circa 16 milioane de euro), până la sfârşitul anului. Jurnal de Chişinău mai scrie că ministrul Construcţiilor în exerciţiu, Vladimir Baldovici, ar fi fondatorul principal al Consfirm Grup, având o cotă-parte de aproape patru milioane de lei (peste 260.000 de euro). Serviciul de presă al ministerului nu a comentat aceste informaţii.
Potrivit unor experţi, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, suma de 250 de milioane de lei pentru repararea sediului Legislativului este exagerată.
În ceea ce priveşte reconstrucţia clădirii Preşedinţiei, de asemenea devastată în timpul protestelor de la 7 aprilie, licitaţia a fost câştigată de firma Acar-Cantarajiu. Aceasta s-a angajat să încheie lucrările în cinci luni, costul proiectului fiind estimat la 251 de milioane de lei.


APRECIERE / Lukaşenko, despre Parteneriatul Estic: "Foarte avantajos şi funcţional"
Proiectul Parteneriatului Estic, lansat joi de Uniunea Europeană în vederea intensificării relaţiilor cu şase ţări din fosta Uniune Sovietică, este "foarte avantajos şi funcţional", a apreciat vineri preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, citat de AFP. "Am obţinut ceea ce ne aşteptam", a declarat preşedintele, referindu-se la summitul de la Praga de joi, unde Belarusul a fost reprezentat de vicepremierul Vladimir Semaşko. Lukaşenko a subliniat că lucrul cel mai important pentru ţara sa era să ajungă la un acord pentru crearea unei "zone de liber schimb cu UE", exporturile către blocul comunitar reprezentând jumătate din producţia statului.