Experţii ucraineni au primit cu entuziasm ştirea apărută zilele trecută într-un ziar bucureştean potrivit căreia Marine Resources Exploration International, companie controlată de Rompetrol Holding SA, ar intenţiona să investească aproximativ 500 milioane de dolari în lucrări de prospectare şi exploatare a zăcămintelor din perimetrul Insulei Şerpilor. Acţiunea ar avea loc în porţiunea de platou dobândită de România ca urmare a deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
Acţiunea ar avea loc în porţiunea de platou dobândită de România ca urmare a deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
Unii analişti citaţi, astăzi, de ediţia ucraineană a cotidianului economic rusesc Kommersant susţin că investiţiile Rompetrol ar putea spori interesul companiilor occidentale de profil faţă de segmentul ucrainean al platoului continental din jurul Insulei Şerpilor. Un fapt îmbucurător, în condiţiile în care Ucraina nu dispune de resurse financiare pentru a demara acţiunile de prospectare în acest perimetru, susţin aceştia.
Ziariştii de la Kommersant.ua afirmă că nu au reuşit să obţină mai multe comentarii din partea Rompetrol în legătură cu acest subiect. Societatea publică ucraineană Naftogaz s-a abţinut de asemenea de la vreun comentariu.
Totuşi, o sursă din cadrul Naftogaz a specificat pentru ziarul citat că Rompetrol Holding intenţionează să extragă ţiţei tocmai în porţiunea de platou ce a trecut la România în urma deciziei CIJ.
'Din cauza lipsei de resurse financiare, Ucraina a reuşit să foreze doar o singură sondă în zona Insulei Şerpilor. În acest moment, nu dispunem nici măcar de informaţii dacă zăcămintele din acest perimetru sunt sau nu de perspectivă. De aceea este greu de spus ce va descoperi acolo Rompetrol', a specificat, sub rezerva anonimatului, un responsabil Naftogaz.
Ediţia ucraineană a Kommersant, citată de Agerpres, aminteşte că decizia Rompetrol de a investi în extracţia de petrol din zona Insulei Şerpilor intervine după ce instanţa de la Haga s-a pronunţat, în luna martie, în litigiul dintre România şi Ucraina privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră. O decizie care, în opinia publicaţiei, a coincis cu punctul de vedere al Bucureştiului, sub jurisdicţia căruia a trecut 79,34% din teritoriul disputat. În opinia experţilor români, în partea de platou dobândită de România s-ar afla circa 70 miliarde de metri cubi de gaze şi aproximativ 12 milioane tone de petrol.
Analistul Valeri Nesterov, de la centrul de expertiză 'Troika dialog' din Kiev, a declarat publicaţiei menţionate că dacă Rompetrol Holding va descoperi zăcăminte importante de petrol şi gaze în platoul de lângă Insula Şerpilor atunci inevitabil va creşte interesul şi pentru resursele de hidrocarburi aflate sub jurisdicţia Ucrainei.'Aşa s-a întâmplat şi în cazul hidrocarburilor din platoul Mării Caspice, când descoperirea unor importante zăcăminte de către Azerbaidjan a suscitat interesul unor importanţi investitori din Kazahstan şi Turkmenistan', a opinat el.
Serviciul de presă al companiei ruse de petrol Lukoil consideră că platoul continental al Mării Negre poate să se dovedească a fi unul de perspectivă pentru domeniul extracţiei de petrol. 'Investitorii s-au ferit să participe până recent la explorarea platoului din cauza procesului derulat în instanţa de la Haga, existând o anumită incertitudine. În prezent, situaţia s-a stabilizat şi dacă Rompetrol va confirma existenţa unor zăcăminte importante de petrol şi gaze, se poate anticipa creşterea interesului companiilor europene pentru această zonă, inclusiv din partea Shell şi BP', au apreciat surse din cadrul Lukoil.
În 1999, Shell a obţinut licenţa pentru prospecţiuni şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze din platoul continental din jurul Insulei Şerpilor, însă fără să treacă la acţiuni concrete, aminteşte Kommersant.ua. La sfârşitul lunii mai, Naftogaz şi Shell Ukraine Exploration & Production au discutat posibilitatea prospectării zăcămintelor din perimetrul menţionat.
Majoritatea experţilor ucraineni sunt pesimişti în privinţa afluxului imediat de investitori care ar putea manifesta interes pentru hidrocarburile din platoul continental al Mării Negre dobândit de Ucraina în urma deciziei CIJ.'Mă îndoiesc că până la alegerile prezidenţiale din iarna anului viitor cineva se va apuca de prospecţiuni în zona din jurul Insulei Şerpilor, pentru că se ştie că exploatarea zăcămintelor de acolo este foarte costisitoare', consideră Aleksandr Godâma, consilierul premierului Iulia Timoşenko, membru în Comisia pentru securitatea energetică din Rada Supremă. (V.A.)
Citește pe Antena3.ro