x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un faliment care a băgat Planeta în criză: Lehman Brothers. Prăbuşirea financiară declanşată în 2008, un tsunami cum se întâlneşte doar la 100 de ani

3
Autor: Marina Constantinoiu 15 Sep 2013 - 22:33
Un faliment care a băgat Planeta în criză: Lehman Brothers. Prăbuşirea financiară declanşată în 2008, un tsunami cum se întâlneşte doar la 100 de ani NICHOLAS ROBERTS/AFP/Mediafax


Un faliment care a băgat America în criză, şi, o dată cu ea, întreaga planetă. Prăbuşirea gigantului Lehman Brothers a provocat un adevărat tsunami bancar, iar criza financiară declanşată în 2008 continuă şi azi, afectând întreaga comunitate internaţională.
“Criza financiară declanşată în 2008 a fost o 'furtună' cum se întâlneşte doar odată la 100 de ani, iar nimeni dintre cei implicaţi nu a mai văzut aşa ceva”, a declarat fostul şef al Trezoreriei SUA Hank Paulson, la cinci ani de la falimentul băncii Lehman Brothers.

Decizia lui Bush
La 15 septembrie 2008, preşedintele american de atunci, George W. Bush, a decis să nu salveze banca Lehman Brothers. O lovitură în lumea financiară, şi începutul unei crize fără precedent în istorie. Criza s-a extins rapid din SUA la nivel global şi a determinat cea mai puternică recesiune de după Al Doilea Război Mondial. Era startul celei mai grave crize financiare şi economice după Marea Depresiune din anii 30, pornită şi ea, tot din America.

Miliarde de dolari pierderi
Astăzi, cele mai dezvoltate ţări ale lumii se zbat încă să iasă din dezastrul economic adus de recesiune. Cât despre pierderi, ele sunt de ordinul a mii de miliarde de dolari. În pofida măsurilor ample luate de Guverne şi Bănci Centrale din întreaga lume, investitorii nu şi-au recăpătat nici până acum încrederea în sistemul financiar. Criza bancară s-a transformat rapid într-una economică, mii de afaceri dând faliment, iar milioane de oameni pierzându-şi locurile de muncă. Din cauza crizei au căzut Guverne, iar electoratul din mai multe ţări şi-a îndreptat speranţele către populişti, extremişti şi naţionalişti, apreciază analiştii.

Politicienii români ignorau dezastrul
Nimenu nu bănuia la momentul respectiv că situaţia românilor se va schimba atât de dramatic în urma crizei financiare. Şi nu doar a românilor. Numai că pe atunci omul de rând de la noi, ba chiar şi mai-marii politici se întrebau ce legătură avem noi cu un faliment din America. Atunci, premierul Călin Popescu Tăriceanu ne trimitea în America să cumpărăm case mai ieftine, iar preşedintele Traian Băsescu dădea vina, clasic, pe presă, afirmând că “Apocalipsa” e doar la televiziuni.
Numai că, prin efectul de contagiune, criza a ajuns în toate băncile importante ale lumii, inclusiv la noi. În ciuda afirmaţiei preşedintelui, că “sistemul bancar este solid”.

Efectele crizei
La nici trei luni de la declaraţiile premierului de atunci, creditarea a îngheţat şi românii nu au mai putut să-şi cumpere case nici măcar în Ferentari. Companiile au ramas fără lichidităţi, creşterea economică s-a topit, iar ţara a intrat în recesiune.
La începutul lui 2009, politicienii noştri au înţeles însă că nu mai pot ignora criza. “Aţi găsit vreo afirmaţie de-a mea în care să spun că nu este criză în România?”, întreba preşedintele. “Spun doar că manifestarea crizei în România nu va fi la fel de puternică, aşa cum se manifestă ea în alte ţări”, adăuga el. Numai că 2009 s-a încheiat cu minus 7,1% creştere economică. În 2009 şi 2010, şomajul a crescut, iar salariile din sectorul public au fost tăiate.

Lagarde a ştiut
La 15 septembrie 2008, cînd şi-a declarat falimentul, Lehman Brothers, a patra bancă de investiţii din lume, avea datorii de aproximativ 630 de miliarde de dolari, aproape cât economia Elveţiei.
Spre deosebire de cei mai mulţi dintre noi, actualul director al FMI, Christine Lagarde, a ştiut, încă de la 15 septembrie 2008 că falimentul Lehman Brothers era doar primul trăsnet dintr-o furtună financiară ce răvăşeşte şi astăzi economia mondială.
Marea problemă este că oficialii americani, în frunte cu conducerea Rezervei Federale a SUA, nu au înţeles imediat că eram cu toţii pe marginea prăpastiei. Nu s-au consultat cu alte Guverne, pentru că nu au realizat că unda de şoc se va transmite în toată lumea.
Hank Paulson, fost preşedinte şi director al băncii Goldman Sachs, a condus Trezoreria SUA în timpul crizei şi a contribuit la lansarea programului de 700 de miliarde de dolari gândit de SUA pentru a împiedica prăbuşirea sectorului financiar. "Am interacţionat în timpul crizei cu mulţi directori ai firmelor importante. Unii dintre aceştia erau mai capabili decât alţii. Cred că erau cu toţii bine intenţionaţi şi se confruntau cu o criză cum nu mai întâlniseră în toată viaţa lor. Era o furtună cum are loc doar odată la 100 de ani. Excesele erau acumulate de mulţi ani. Majoritatea dintre ei s-au descurcat bine sub presiune şi au făcut tot ce au putut pentru a coopera", a spus Paulson, într-un interviu acordat CNBC.

Administraţia Bush a ştiut
Banca Lehman Brothers rula credite de 600 de miliarde de dolari, peste tot pe glob. Când a intrat în incapacitate de plată, s-a produs dezastrul. Preţurile caselor s-au prăbuşit, ipotecile au crescut, iar stâlpii sistemului financiar american - băncile de investiţii, fondurile de economii, ca Washington Mutual sau asiguratorul AIG, precum şi giganţii ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac au căzut ca piesele de domino.
A ieşit la iveală că Administraţia Bush şi marii finanţişti de pe Wall Street au ştiut despre criza fără precedent de la Lehman Brothers.
Cu doar o săptămână înainte de declararea falimentului, acţiunile Lehman băncii înregistrau pierderi colosale, de 80 la sută. Trezoreria Statelor Unite şi marile bănci de investiţii au încercat în ultimul ceas să cumpere o parte din acţiuni, ca să oprească avalanşa, dar era prea târziu.
Pentru a stopa hemoragia financiară care ameninţa tot sistemul bancar, Washingtonul a instituit un fond de ajutor pentru bănci, de 50 de miliarde de dolari. Între timp, Lehman Brothers a ieşit din faliment în martie 2012 şi a început să îşi plătească datoriile. Până acum, creditorii au recuperat doar o zecime din sumele datorate de bancă.

Costurile crizei pentru economia SUA
Criza financiară a costat economia americană între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari, iar pagubele ar putea fi de peste două ori mai mari, dacă economia îşi revine prea lent, potrivit unei estimări a Rezervei Federale (Fed) din Dallas, citate de Mediafax.
Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică şomajul ridicat, precum şi oportunităţile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers. Pagubele economice sunt echivalente cu 40-90% din PIB al SUA, sau cu 50.000-120.000 de dolari pentru fiecare gospodărie.
Deşi intervenţia financiară de proporţii a statului în economie a împiedicat un colaps, ajutoarele acordate companiilor au reprezentat o formă incorectă şi netransparentă de transfer a poverii asupra contribuabililor, potrivit Fed.
Societatea trebuie să rezolve acum probleme precum deficitul federal ridicat, lichidităţile masive injectate de Fed în piaţa financiară şi reglementarea mai strictă a activităţii economice, se arată în analiza băncii.

Adrian Vasilescu:”Criză mondială, peste o criză internă”
După cinci ani de criză, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că momentul în care a debutat criza economică mondială nu a fost 15 septembrie 2008, ci 9 august 2007, când s-a prăbuşit piaţa imobiliară americană.
În opinia sa, “în România, criza mondială s-a aşezat peste o criză internă care dura poate de 50 de ani”. Conform lui Adrian Vasilescu, România se află în acest moment la o răscruce, după ce a ieşit din recesiune, dar nu şi din criză.
Citeşte mai multe despre:   criza financiara,   faliment lehman brothers

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Skoda va reduce 2% din posturile administrative în 2021

Skoda va reduce 2% din posturile administrative în 2021
Producătorul auto Skoda, deținut de Volkswagen, își propune să reducă 2% din locurile de muncă administrative din Republica Cehă în 2021, relatează Reuters. Skoda, cel mai mare exportator din Republica...

Volumele de tranzacţionare înregistrate în piaţa criptomonedelor au ajuns la 2.700 mld. dolari

Volumele de tranzacţionare înregistrate în piaţa criptomonedelor au ajuns la 2.700 mld. dolari
Volumele de tranzacţionare înregistrate în piaţa criptomonedelor au crescut cu 17% în februarie 2021, într-o febră alimentată şi de pariul pe care l-a făcut Elon Musk pe bitcoin, cu 1,5 miliarde de dolari din...

USR PLUS a decis propunerea pentru poziția de membru CNA: Mircea Toma

USR PLUS a decis propunerea pentru poziția de membru CNA: Mircea Toma
USR PLUS îl susține pentru poziția de membru în cadrul CNA pe Mircea Toma, secondat de Dan Radu ca supleant. Ambele nominalizări au avut la bază profesionalismul și integritatea pe care le-au dovedit de-a...

Noua listă a statelor cu risc epidemiologic

Noua listă a statelor cu risc epidemiologic
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat lista statelor și zonelor considerate ca fiind cu risc crescut epidemiologic. Statele și zonele de risc epidemiologic din noua listă sunt: Cehia, San...

CNSU reglemetează studiile cu prezență fizică pentru elevii din ani terminali

CNSU reglemetează studiile cu prezență fizică pentru elevii din ani terminali
CNSU a decis ca este permisă continuarea studiilor cu prezență fizică la școală pentru elevii din anii terminali, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului...

Primul centru de testare COVID-19 dintr-un aeroport din România, deschis la Otopeni

Primul centru de testare COVID-19 dintr-un aeroport din România, deschis la Otopeni
Centrul va fi amplasat pe aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni unde i-a fost alocat un spațiu special, prevăzut și cu o ușa anti-foc. Călătorii care se vor testa acolo vor primi rezultatul în cel mu...

UE şi SUA suspendă taxele vamale impuse reciproc

UE şi SUA suspendă taxele vamale impuse reciproc
Uniunea Europeană şi Statele Unite au decis suspendarea taxelor vamale impuse pe bază de reciprocitate din cauza litigiului privind subvenţiile acordate companiilor Airbus şi Boeing, anunţă Ursula von der Leyen,...

Ministerul Educației propune facilități de transport pentru elevii din învățământul preuniversitar

Ministerul Educației propune facilități de transport pentru elevii din învățământul preuniversitar
Prin proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educației propune servicii de transport gratuite pentru...

Urs panda așezat - 40.153 lei, investiție a fostei conduceri ADP sector 1

Urs panda așezat - 40.153 lei, investiție a fostei conduceri ADP sector 1
Urs panda somnoros - 14.500 lei, urs panda mâncând - 14.500 lei, urs mare în picioare - 38.000 lei și urs panda așezat (mâncând) - 40.153 lei sunt printre investițiile realizate de fosta conducere de la...

Coronacriza: Autoritățile din Republica Moldova au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul statului

Coronacriza: Autoritățile din Republica Moldova au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul statului
Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile din Republica Moldova au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul acestui stat, în contextul pandemiei de COVID-19; devine obligatorie autoizolarea de 14...

Raluca Turcan: Școala online și lipsa socializării au afectat foarte mult copiii

Raluca Turcan: Școala online și lipsa socializării au afectat foarte mult copiii
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat, vineri, la Botoșani, că școala online și lipsa socializării au afectat foarte mult copiii. Aceasta a menționat că Ministerul Muncii caută soluții pentru a veni în...

Raluca Turcan: Noi vom pregăti anul 2022 cu o amplă reformă în sistemul public de salarizare

Raluca Turcan: Noi vom pregăti anul 2022 cu o amplă reformă în sistemul public de salarizare
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a declarat că își dorește ca, în termen de un an, să prezinte un nou proiect de lege a salarizării în sistemul bugetar. De asemenea, acesta a precizat...

Ministrul Sănătății din Franța avertizează că există posibilitatea introducerii vaccinării obligatorii anti-COVID pentru personalul medical

Ministrul Sănătății din Franța avertizează că există posibilitatea introducerii vaccinării obligatorii anti-COVID pentru personalul medical
Ministrul Sănătății din Franța, Olivier Veran, a avertizat că există posibilitatea introducerii vaccinării obligatorii anti-COVID pentru angajații din domeniul sanitar, în contextul în care rata de...

AUR cere Guvernul să renunțe la restricțiile de deplasare pentru noaptea de Înviere

AUR cere Guvernul să renunțe la restricțiile de deplasare pentru noaptea de Înviere
AUR cere Guvernului și Comitetului Național pentru Situații de Urgență ridicarea restricțiilor de deplasare pentru noaptea Învierii – pe 4 aprilie, când este Paștele catolic, și pe 2 mai, când este Paștele ...

Un alt mare oraș din România intră în scenariul roșu. Incidența cazurilor de Covid: 3,65 la mie

Un alt mare oraș din România intră în scenariul roșu. Incidența cazurilor de Covid: 3,65 la mie
Mai multe localități din județul Arad, printre care și reședința de județ, intră în scenariul roșu, după ce incidența cazurilor de Covid a depășit 3 la mia de locuitori. Potrivit autorităților din...
Serviciul de email marketing furnizat de