Un geniu român al informaticii a scăpat ca prin minune de atentate

Dupa un traseu de exceptie in institutiile de invatamant romanesti, Lucian Bentea (24 de ani) isi sustine teza de doctorat in domeniul informaticii la Universitatea din Oslo. Norocul sau a fost ca in momentul atacurilor era intr-o scurta vacanta in Romania.

A luat insa legatura imediat dupa atentate cu unii dintre prietenii sai norvegieni si a aflat ca majoritatea colegilor nu au avut de suferit. "Locul unde s-a petrecut explozia se afla intr-o zona centrala. Lumea (din institutul de invatamant unde isi desfasoara activitatea – n. red.) trece pe acolo in fiecare zi. Daca eram in Oslo puteam sa fiu si eu in zona cand a explodat bomba. M-a ferit Dumnezeu!".

Si tot ca prin minune au scapat si cei care mergeau la biserica din Oslo. "Am inteles ca toti oamenii care mergeau la parohia din Oslo au scapat fara probleme. Imi fac totusi griji pentru toti colegii mei si pentru toti romanii de acolo. Acum norve­gienii sunt foarte speriati si derutati".

Desi cunostintele sale din capitala Norvegiei sunt bine, el este usor ingrijorat cu privire la intoarcerea la Oslo, pe care a programat-o pentru duminica. "Nu stiu la ce sa ma astept. Din fericire, Universitatea noastra e mai departe, mai spre periferia orasului, cum e Copoul in Iasi. Bomba a fost in centrul orasului si insula este in afara localitatii. Norve­gienii sunt deocamdata foarte speriati si derutati. Dintre prietenii pe care ii am eu sunt toti OK…Teroristul a avut ceva cu Partidul Laburist, cu socialistii si cu multiculturalismul, e greu de inteles foarte bine in ce credea el, dar nu avea nici un motiv sa omoare oameni". Lucian spune ca nu stie daca nu cumva vreun profesor de-al sau s-a numarat printre laburistii vizati de atentator pe insula Utoya. "Oricum nu prea imi spun ei ce preferinte au". Doctorandul roman explica faptul ca acolo, in Norvegia, e cu totul altceva fata de restul Europei. "Nu-i vorba numai de bani, oamenii sunt altfel, cel putin in Norvegia parca-i alta lume. Nu seamana nici cu Franta, nici cu Anglia, cu nimic. Norvegienii sunt in primul rand mai putin vorbareti, mai la locul lor, nu se uita in curtea vecinului. In schimb, cand se distreaza fac o galagie!…"

Mai spune ca deja Norvegia este schimbata dupa aceste evenimente. "Deocamdata norvegienii sunt la fel de dezorientati ca si noi si nu inteleg nici ei foarte bine ce s-a intamplat. Unul dintre colegii mei mi-a spus ca nici el nu stie la ce sa se astepte si ca nivelul de securitate a inceput sa creasca, adica este mai multa politie pe strazi, mai mult control".


Pretuit la Cotroceni
Lucian Bentea a terminat Facultatea de Matematica din Iasi ca sef de promotie, a facut si maste­rul, apoi a fost primit la University of Oslo, la Departamentul de In­formatica. Spune ca va ramane in Oslo inca trei ani, pana termina doctoratul. "Dupa aceea voi vedea eu ce voi mai face", afirma el. Lu­cian a inceput o lucrare cu Via­ceslav Wolfengagen, de la Institutul de Studii avansate si Tehnologia Informatiei, ce apartine de University of Oslo. Un motto dupa care se ghideaza Lucian este acela ca "Dumnezeu a creat numere intregi, tot restul este opera omului", un citat al lui Leopold Krone­cker. Domeniile sale de cerce­tare sunt inteligenta artificiala, combinatorica, algebra si retelele de co­mu­nicare. El este unul dintre copiii minune ai Romaniei, olimpic de frunte in liceu. Lucian s-a do­vedit inca de mic un as al informaticii. In timpul unui teleton organizat de ProTV, a avut surpriza de a fi sunat chiar de presedintele Romaniei de atunci Emil Constantinescu. Acesta a fost placut impresionat de pasiunea sa pentru informatica, de siguranta si de maturitatea sa si l-a invitat la un concert, apoi i-a propus sa-l insoteasca intr-o vizita oficiala in Austria. De asemenea, Constantinescu i-a daruit lui Lu­cian un album despre Austria, cu o dedicatie din partea sa. Astazi spune ca dupa termina­rea studiilor ar dori sa se intoarca in tara alaturi de logodnica sa, pentru a fi aproape de familie.

Jurnalistii de investigatie, tinta teroristului norvegian
Heidi Molstad Andresen, presedintele SKUP – Asociatia norvegiana a jur­nalistilor de investigatie – a dez­va­luit ca, potrivit declaratiilor date la politie, Anders Behring Breivik avea de gand sa arunce in aer aproximativ 500 de jurnalisti. Teroristul a dat ama­nunte despre cum intentiona sa faca acest lucru in manifestul sau de 1.500 de pagini, pe care l-a intitulat "O de­claratie europeana de inde­penden­ta" si l-a publicat pe site-ul de In­ternet, cu cateva ore inaintea de a de­clansa teroarea ucigasa in Norvegia.

Manifestul ofera informatii deta­liate despre motivatia si modalitatea de a ataca jurnalistii atunci cand ei ar fi participat la conferinta SKUP. Scopul era sa ucida cat mai multi jurnalisti. Andresen a precizat ca ma­nifestul sau este o declaratie de razboi. Iata cateva pasaje din aceasta "carte":

"Pentru a ilustra: In Norvegia are loc anual o adunare denumita conferinta SKUP (o organizatie a media de investigatie), la care participa cei mai cunoscuti jurnalisti si editori din mai multe tari, precum si reprezentanti ai agentiilor de stiri. De obicei, vin aproximativ 500 de delegati, iar 98% dintre ei sunt considerati "tradatori-tinta de categoria B", se arata in manifest. Anders Breivik continua: "Conferinta dureaza 2 zile si este de obicei organizata la un hotel mare sau un centru de conferinte. Fortele de securitate sunt putine, chiar inexistente, facand din conferinta o tinta perfecta".

Manifestul ofera si informatii amanuntite despre motivatia si modalitatea in care atacul avea sa se produca:
• Tinte: o concentratie de 500 de tradatori categoria B
• Metoda atacului initial: 1-3 surse de detonare (un mortier amplasat intr-un vehicul, mortier care sa arun­ce mai multe straturi de proiectile pentru a asigura distrugeri maxime: de exemplu proiectile mici din otel)
• Scopul: distrugerea cladirii, cauzandu-se maximum de victime, la care se adauga o metoda secundara de atac
• Metode secundare de atac: aruncator de flacari, mitraliere, grenade pentru executarea supra­vietuitorilor din explozia initiala.
"Nota de final a capitolului: Un tradator de categoria A sau B care este ars aproape in totalitate va deveni in realitate un simbol viu a ceea ce-i asteapta pe indivizii vinovati de a incerca sa-si duca propriul popor in sclavia Islamului. El va actiona ca o frana si va contribui la raspandirea fricii in inimile restului de tradatori si astfel va cauza o paguba ideologica mai mare decat un cadavru. El sau ea va deveni un testament viu a ceea ce se va intampla cu oricine din categoriile de tradatori A si B si fiecare va invata ca inalta tradare nu vine fara riscuri".

Heidi Andresen a spus ca ideea de a avea ca tinta o organizatie politica sau o conferinta a jurnalistilor este un atac direct asupra democratiei si a libertatii de exprimare. "Gan­durile SKUP se indreapta spre toate victimele atacului terorist cu bomba din Oslo si a masacrului de la Utoya. Manifestul lui Breivik ne readuce aminte ca jurnalistii pot fi de asemenea victime. SKUP va tine cont de acest lucru in organizarea urmatoarei conferinte si indeamna toate organizatiile media sa procedeze la fel", a declarat sefa SKUP, Heidi Molstad Andresen. (Adrian Mogos)