Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Vom trimite o echipă de diplomaţi să poarte discuţii şi să avem un dialog cu Turcia, ca să vedem cum poate fi acest lucru rezolvat şi despre ce este vorba de fapt", a declarat acesta.
Preşedintele Tayyip Erdogan a declarat că se opune aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că "ţările scandinave sunt pensiuni pentru organizaţii teroriste", referindu-se la faptul că membri ai unor grupuri militare kurde trăiesc în aceste țări.
În același timp, NATO şi SUA cred că Turcia va accepta până la urmă cele două țări în Alianță.
Intrarea unui membru nou în NATO se realizează cu votul unanim al celor 30 de țări.
"Sunt încrezător că vom putea răspunde preocupărilor pe care Turcia le-a exprimat, într-un mod care să nu întârzie aderarea", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
ȘTIRE INIȚIALĂ Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, se opune aderării Finlandei și Suediei la NATO, denunţând prezenţa unor "organizaţii teroriste" în cele două ţări nordice, respectiv grupuri disidente turce şi organizaţii separatiste kurde, potrivit AFP.
"Urmărim în prezent evoluţiile în legătură cu Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, deoarece NATO a făcut o eroare în privinţa Greciei anterior, împotriva Turciei. Nu avem un aviz pozitiv. Nu vreau să se repete aceeaşi eroare ca cea comisă prin aderarea Greciei.", a declarat acesta.
Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen.
"În plus, ţările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste."
Citește pe Antena3.ro
Opoziţia exercitată de Turcia ar putea genera probleme pentru aderarea Suediei şi Finlandei, în condiţiile în care extinderea NATO necesită o decizie în unanimitate.
"Elitele din sistemul turc de securitate naţională percep Finlanda şi Suedia ca fiind ţări semiostile, în contextul prezenţei în aceste state a unor membri PKK şi a simpatizanţilor reţelei politice a clericului islamist Fethullah Gullen. Va fi necesară o schimbare radicală de atitudine pentru a obţine aprobarea aderării la NATO", explică analistul Aaron Stein, director de cercetare la Institutul pentru Studii de Politică Externă (Foreign Policy Research Institute).
Clericul islamist disident Fethullah Gulen este acuzat de organizarea în 2016 a tentativei de lovitură de stat militară din Turcia. Gulen neagă acuzaţiile privind implicarea în complotul militar.
Turcia este al doilea aliat mare al NATO și este riverană la Marea Neagră cu Rusia. Totodată, are relații bune cu ambele țări aflate în conflict, și strânse legături economice.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și premierul Sanna Marin au anunţat joi dimineaţă că intenţionează să depună o solicitare formală pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda şi Suedia au început să analizeze posibilităţi de a deveni membre NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.
Aderarea Finlandei la NATO va fi o "ameninţare evidentă" pentru Rusia, a reacţionat administrația de la Moscova.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Finlanda şi Suedia vor fi primite rapid în organizaţie, iar Germania, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite au exprimat opinii favorabile admiterii celor două ţări.
