Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Pur şi simplu nu putem continua să cheltuim ca şi când deficitul nu ar avea consecinţe, ca şi când pierderile nu ar conta", a spus luni la prânz preşedintele SUA, Barack Obama, în timpul discursului susţinut la Casa Albă.
Obama a vorbit despre prioritatea zero a administraţiei sale, respectiv creşterea numărului de locuri de muncă în contextul în care cel puţin şapte milioane de persoane şi-au pierdut posturile de la începutul recesiunii economice în Statele Unite, rata şomajului fiind de 10%. Deşi economia a dar semne de revenire, preşedintele american nu pare mulţumit deoarece, spune el, atâta vreme cât cei care muncesc câştigă tot mai puţin sau chiar îşi pierd locul de muncă. "Susţin o îngheţare a totalului cheltuielilor bugetare, pentru a putea creşte sumele alocate domeniilor prioritare, precum scutirea de taxe şi crearea de locuri de muncă, va trebui să reducem cheltuielile în alte domenii", a spus Obama, citat de Rador.
RENUNŢĂ LA LUNĂ PENTRU ISS
Şeful administraţiei americane a declarat că investiţiile în educaţie şi apărare sunt domenii prioritare pentru bugetul ţării. De altfel, Departamentul american al Apărării va beneficia, în anul fiscal 2011, de un buget de 700 de miliarde de dolari (în creştere uşoară faţă de bugetul anterior) şi va pune accentul mai degrabă pe lupta împotriva extremiştilor decât pe conflictele convenţionale, informează AFP.
Nu este considerat o prioritate programul Constellation, în care Agenţia Spaţială Americană (NASA) a investit deja peste nouă miliarde de dolari, cercetare, forţă de muncă şi tehnologii moderne. Ambiţia NASA de a construi pe Lună o bază americană idee susţinută cu tărie de mai mulţi congresmeni - a fost retezată de preşedintele Obama, care a lăsat acest aspect în mâinile investitorilor privaţi.
Programul Constellation, iniţiat în 2004 de fostul preşedinte al SUA George W. Bush, prevede trimiterea de astronauţi americani pe Lună până în 2020 şi misiuni umane către Marte la mijlocul acestui secol. Pentru actualul preşedinte american, acest program este prea costisitor, el fiind estimat la o sumă totală de 81 de miliarde de dolari. Prioritate are însă, în ceea ce priveşte programul spaţial al SUA, construirea de vehicule şi lansatoare spaţiale comerciale care să zboare către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în viitorul cât mai apropiat.
Pentru această etapă a programului spaţial american se estimează un buget de 5,9 miliarde de dolari pentru următorii cinci ani. Michael Griffin, care a lucrat la programul Constellation, a declarat pentru Washington Post că prin noile măsuri anunţate de Obama Statele Unite nu vor mai juca rolul principal în programele spaţiale ale lumii. Compromisul ales de Executivul american nu este o cale prin care SUA să deţină în continuare supremaţia spaţială. Companiile private, de exemplu SpaceX sau Orbital Sciences, au jucat un rol important în zborurile spaţiale, însă ele nu sunt pregătite să construiască navete pentru a duce astronauţii pe orbită, a adăugat Michael Griffin.
Părerea sa nu este însă împărţită de specialiştii domeniului. John Gedmark, directorul executiv al Federaţiei zborurilor spaţiale comerciale, a declarat pentru Washington Post că "Pentagonul a început în urmă cu mai multă vreme să folosească rachetele comerciale pentru a lansa sateliţii de securitate de ale căror date depind trupele americane (aflate în teatrele de operaţii n.r.). Dacă Pentagonul poate avea încredere în industria privată, atunci şi NASA poate face acest lucru."
