Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE : Curtea Constituţională a României a constatat, miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea premierului cu privire la acel conflict de competenţă, constatându-se conflict între ministrul Justiţiei şi preşedinte determinat de refuzului şefului statului de a da curs cererii de revocare a şefei DNA.
"Cu privire la calea de urmat şi la celelalte aspecte, le veţi primi imediat în comunicatul de presă, iar argumentele dezvoltate în decizie", a precizat el.
În 10 mai, având nevoie de timp pentru a delibera, plenul Curţii a dispus amânarea pronunţării pentru data de 30 mai.
În şedinţa de atunci, părţile şi-au susţinut punctul de vedere în legătură cu cererea premierului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi.
Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timp ce Preşedinţia a fost reprezentată de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă.
* În pledoaria sa, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional.
El a susţinut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică şi managerială în favoarea revocării, în timp ce şeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.
"Ministrul Justiţiei are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, ministrul Justiţiei are instrumentele (...), are criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumentele de evaluare a activităţii profesionale, manageriale. (...) Considerăm noi că lipsa unei intervenţii la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze şi să susţină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreţionare, preşedintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursului", a mai spus ministrul Justiţiei.
* La rândul său, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.
Ea a adăugat că în sesizarea transmisă CCR de prim-ministrul Viorica Dăncilă nu se precizează în ce constă blocajul instituţional la care se face referire. "Situaţia prezentată în sesizare nu constituie un conflict juridic de natură constituţională. Prin urmare, vă rog să respingeţi cererea ca inadmisibilă", a mai spus consilierul prezidenţial.
Conduita care îi este imputată preşedintelui în cazul refuzului de revocare a procurorului-şef al DNA nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate, a cărei soluţionare revine instanţelor de judecată, se arată în punctul de vedere transmis de Klaus Iohannis către CCR.
"Aspectele invocate (...) şi calificate de autorul sesizării drept conflict juridic de natură constituţională nu se circumscriu cerinţelor referitoare la: autorităţile constituţionale ce pot fi subiecte ale acestuia, în ceea ce îl priveşte pe ministrul Justiţiei; nu vizează un conflict de competenţă (pozitiv sau negativ) născut între autorităţile publice constituţionale sau o situaţie conflictuală a cărei naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei; nu există un blocaj instituţional; conduita imputată nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, prin ea însăşi, ci una de legalitate, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată", se afirmă în document.
Conform şefului statului, din modul de structurare a sesizării nu rezultă ce autoritate publică este parte în conflict cu preşedintele României, în ce constă blocajul instituţional în concret şi care este raţiunea introducerii cererii, câtă vreme modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale intră în sfera de înfăptuire a actului de justiţie, motiv pentru care se solicită respingerea ca inadmisibilă.
Sesizarea formulată de prim-ministru, după refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, a fost depusă la CCR pe 23 aprilie.
STIREA INIȚIALĂ - Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa miercuri decizia pe tema conflictului între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
În 10 mai, având nevoie de timp pentru a delibera, plenul Curţii a dispus amânarea pronunţării pentru data de 30 mai.
În şedinţa de atunci, părţile şi-au susţinut punctul de vedere în legătură cu cererea premierului de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi.
Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timp ce Preşedinţia a fost reprezentată de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă.
* În pledoaria sa, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional.
El a susţinut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică şi managerială în favoarea revocării, în timp ce şeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.
"Ministrul Justiţiei are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, ministrul Justiţiei are instrumentele (...), are criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumentele de evaluare a activităţii profesionale, manageriale. (...) Considerăm noi că lipsa unei intervenţii la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze şi să susţină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreţionare, preşedintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursului", a mai spus ministrul Justiţiei.
* La rândul său, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a afirmat că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.
Ea a adăugat că în sesizarea transmisă CCR de prim-ministrul Viorica Dăncilă nu se precizează în ce constă blocajul instituţional la care se face referire. "Situaţia prezentată în sesizare nu constituie un conflict juridic de natură constituţională. Prin urmare, vă rog să respingeţi cererea ca inadmisibilă", a mai spus consilierul prezidenţial.
Conduita care îi este imputată preşedintelui în cazul refuzului de revocare a procurorului-şef al DNA nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate, a cărei soluţionare revine instanţelor de judecată, se arată în punctul de vedere transmis de Klaus Iohannis către CCR.
"Aspectele invocate (...) şi calificate de autorul sesizării drept conflict juridic de natură constituţională nu se circumscriu cerinţelor referitoare la: autorităţile constituţionale ce pot fi subiecte ale acestuia, în ceea ce îl priveşte pe ministrul Justiţiei; nu vizează un conflict de competenţă (pozitiv sau negativ) născut între autorităţile publice constituţionale sau o situaţie conflictuală a cărei naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei; nu există un blocaj instituţional; conduita imputată nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, prin ea însăşi, ci una de legalitate, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată", se afirmă în document.
Conform şefului statului, din modul de structurare a sesizării nu rezultă ce autoritate publică este parte în conflict cu preşedintele României, în ce constă blocajul instituţional în concret şi care este raţiunea introducerii cererii, câtă vreme modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale intră în sfera de înfăptuire a actului de justiţie, motiv pentru care se solicită respingerea ca inadmisibilă.
Sesizarea formulată de prim-ministru, după refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, a fost depusă la CCR pe 23 aprilie. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
