Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grupul Airbus plătește o amendă de 3,6 miliarde de euro pentru ca autoritățile din Franța, Marea Britanie și Statele Unite să nu deschidă proceduri penale împotriva companiei pentru acte de corupție. Acordul de recunoaștere a vinovăției negociat de cel mai puternic grup industrial european cu autoritățile fiscale și judiciare din cele trei țări redeschide întrebările pentru felul în care Direcția Națională Anticorupție a închis în 2018 dosarul EADS, lansat ca o mare bombă de Codruța Kovesi în 2014.
Anunțul făcut de Airbus, vineri, în ultima zi de ianuarie, a încheiat o lungă etapă de frământări și anchete interne în cadrul grupului franco-german presat ani buni cu suspiciuni rezonabile, extinse în numeroase țări, că multe contracte de vânzare au fost „unse” de comisioane ilegale. Problemele nu sunt însă simplu de reglat doar cu plata amenzii. Imediat după anunțul din 31 ianuarie 2020, autoritățile din Sri Lanka și Malaysia, unde Airbus a vândut avioane în valoare de peste 4 miliarde de dolari, au declanșat anchete pentru a da de urma mitei de zeci de milioane de dolari luate de comisionari și oficiali pentru derularea contractelor-mamut. În Austria și Arabia Saudită anchetele pentru comisioane ilegale, plătite unor oficiali implicați în afaceri cu Airbus, nu sunt complet închise. Plata amenzii, din care două miliarde euro sunt încasate de fiscul francez, elimină posibilitatea inculpării grupului Airbus, ca persoană juridică, dar nu scapă de posibile răspunderi penale personele vinovate de actele de corupție, cum evidențiază prestigiosul cotidian economic Les Echos.
Ancheta internațională pe axa București-Berlin
România s-a aflat pe harta anchetelor de corupție plasate și întreținute de oficiali ai grupului Airbus, pe filiera EADS, structura care producea și comercializa echipamente militare. Direcția Națională Anticorupție a deschis în 2014, ca un preambul la campania electorală pentru alegerile prezidențiale, ancheta Microsoft-EADS. Despre acest dosar „detonat” de procurorii anticorupție, Kovesi declara în 20 noiembrie 2014: „În același dosar care vizează și licențele Microsoft sunt verificate și contractele denumite de presă EADS. Au fost încheiate în aceeași perioadă de timp. Nu avem două dosare diferite. Pe contractele care au vizat licențele Microsoft deja au fost făcute învinuiri. În acest dosar EADS s-au făcut aproape zilnic audieri, ridicări de documente, percheziții domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare. Deci au fost strânse multe date și informații”. Ce urmăreau procurorii?
EADS, cu sediul și managementul în Germania, încheiase cu statul român în 2004 un contract pentru securizarea frontierei. UE condiționa intrarea României în spațiul Schengen de o securitate sporită la frontiere, Germania propunând un proiect care inițial se ridica la un miliard de euro. Negocierile au dus oferta la jumătate. Contractul încheiat de Guvernul Năstase cu EADS a fost modificat de Guvernul Tăriceanu, suplimentându-se apoi cu circa 200 milioane de euro, suma plătită ajungând la 734 milioane euro. Majoritatea echipamentelor și dotărilor pentru protecția frontierei maritime și terestre, cu Ucraina și Serbia, a fost finanțată însă cu bani europeni. S-a întărit suspiciunea că prin acest contract s-au sifonat sume importante către politicieni și oameni de afaceri, că au fost umflate costurile produselor și serviciilor livrate de nemți. Sintagma „România furată” a devenit o etichetă pusă pe această afacere, al cărui obiectiv politic - admiterea în Schengen - a eșuat. Kovesi dă amănunte despre amploarea și complexitatea anchetei extinse și dincolo de granițe: „Pe aceste contracte cu EADS avem comisii rogatorii în derulare cu colegi din statele europene și trebuie să ne coordonăm cu ei”. Kovesi dezvăluie presei că „avem persoane care au venit să colaboreze”, formulă elegantă prin care sunt definiți denunțătorii. Ca atare „se va ajunge la învinuiri de persoane”, șefa DNA punând concluzia cu sclipiri de bucurie în ochi. „Da, ne putem aștepta la nume mari!”. De la această mare înălțime, dosarul care ancheta afacerile Microsoft și EADS, plătite cu un miliard de euro din fonduri publice, s-a prăbușit spectaculos. În 2018, pe 5 noiembrie, DNA anunța clasarea dosarului EADS. Procurorii germani dăduseră anterior semnalul albirii corupției cercetate la Munchen. La București, în motivarea eșecului anchetei procurorii anticorupție menționau că „fapta nu este prevăzută de legea penală” și că „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”. Evoluția acestui mare dosar urma traseul de la mărire la decădere pe care a circulat în România cariera Codruței Kovesi, cu mandate la conducerea Parchetului General și apoi la DNA, dată afară din funcție, cu semnătura lui Klaus Werner Iohannis.
Citește pe Antena3.ro
Eșec de proporții, baston de mareșal!
În mapa profesională a Codruței Kovesi, îngroparea dosarului EADS a fost pe post de baston de mareșal. „Renașterea” din cenușă a destituitei, pusă după un an în funcția de procuror șef european, poate fi privită și ca o recompensă pentru felul în care DNA, sub mandatul Kovesi, a ghidonat ancheta în care grupul franco-german a ieșit basma curată din dosarul EADS. Este de notorietate că doar prin manevrele politice ale Franței și ale Germaniei, Kovesi și-a învins contracandidații, retrași din competiție. Saltul de la „binomul intern SRI-DNA” la „binomul franco-german” a trecut prin „evaporarea” dosarului EADS.
Ancheta sensibilă, închisă la Munchen
Când Codruța Kovesi anunța cu entuziasm la București că în dosarul EADS „vor apărea nume mari”, procurorii din Munchen declanșau o serie de percheziții la sediul companiei care era floarea industriei militare a aeronauticii germane. Vizat era Stefan Zoller, șeful EADS, ancheta anunțând un cutremur de proporții în întregul grup Airbus. Implicațiile politice sunt prezentate de un articol din Huffinngton Post, ediția germană. „Pe lângă firme ca EADS Deutschland GmbH, Fijitsu Siemens Computers și Microsoft, în această afacere apar și nume precum Gerhard Schroder, Bodo Hornbach, Ion Țiriac și Klaus Mangold, alături de cel al candidatei la președinția țării, Elena Udrea”, menționa sursa citată, fără a mai reveni la subiect. Toate numele mari au negat legăturile cu contractul din România. Treptat, avântul procurorilor se „înmoaie” în Germania, dar Kovesi avea „speranța că este posibil ca o parte a anchetei să fie finalizată în 2015”. În grupul aeronautic se petrec unele schimbări de organizare. Airbus vinde fondului de investiții KKR filiala Defence Electronics, care a conceput proiectul Frontiera. Se pune astfel încă o lespede peste afacerea de la București a EADS, care trecuse prin metamorfoze de „pierderea urmei”- din CASSIDIAN în AIRBUS Defence and Space. Cei care au avut gestiunea afacerii de 734 milioane euro se răspândesc prin lume sau dispar. Deputatul Phillip Missfelder, apropiat de contractele EADS, dar și de cancelarul Merkel, a murit subit, la 35 de ani, pe 13 iulie 2015, de pneumonie. Daniel Walter, trezorierul organizației de tineret a CDU, prieten cu decedatul, nu mai lucrează la CASSIDIAN și nici nu a mai călcat prin „Bucureștiul iubit”, unde făcuse potecă. Fabien Willemont, directorul programului „Integrat Sistem for Romanian Border Security”, se mută în Qatar, la un proiect similar Frontierei. Iordan Argentin, avocat la Midocar, se mută în Spania, la Airbus Defence. În 2016, Parchetul din Munchen închide cercetările în dosarul de corupție de la EADS. Comisiile rogatorii au fost doar vorbe? Amenda de 3, 6 miliarde de euro plătită de AIRBUS spală toate păcatele.
„Una din motivațiile pentru care s-a fabulat și s-a fabricat atât de multă minciună în jurul Microsoft a fost ca să se îngroape acest dosar EADS. ”
Dinu Pescariu, martor, denunțător, inculpat în „Microsoft-EADS”
