Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arheologul Alexandru Hegyi, din cadrul Departamentului de Geografie a Universităţii de Vest Timişoara (UVT), a lansat, marţi, un apel la timişoreni, invitându-i să participe la un protest civic împotriva hotărârii autorităţilor de a îngropa vestigiile descoperite recent în Piaţa Libertăţii, cel mai important obiectiv fiind Băile turceşti.
Potrivit acestuia, timişorenii vor ca Băile turceşti, împreună cu alte vestigii scoase la iveală în timpul lucrărilor de reabilitare a centrului istoric al oraşului, să devină atracţii turistice sub forma unor muzee în aer liber, dar Comisia de Monumente Istorice a Ministerului Culturii a decis îngroparea Băilor şi marcarea prezenţei lor prin hărţi indicatoare postate în respectivele locuri.
'Joi, 10 septembrie, vom face o vizită 'turistică' la cele mai spectaculoase vestigii descoperite în centrul Timişoarei: Băile turceşti, ca să vedem cu toţii ce vor ei (Comisia de Monumente Istorice a Ministerului Culturii, n.r.) să îngroape. Soluţia îngropării lor este găselniţă distructivă a unor pseudo-specialişti, agreată de administraţia locală. Noi suntem hotărâţi să păzim Băile turceşti şi să spunem NU unui act ireparabil şi să-l împiedicăm. Altminteri, odată cu îngroparea Băilor turceşti se vor îngropa şi drepturile comunităţii de a apăra istoria şi patrimoniul oraşului de actele devastatoare ale unor decidenţi vremelnici', a declarat marţi presei Alexandru Hegyi.
Poziţionată în apropierea moscheii descoperite în timpul aceluiaşi şantier, spune arheologul, clădirea hamam-ului avea un rol deosebit în viaţa societăţii islamice de la Timişoara, în perioada paşalâcului, iar scoaterea ei la lumină fără a perima informaţia arheologică şi istorică s-a dovedit o provocare, mai ales datorită faptului că acest ansamblu de clădiri este unic, la ora actuală, în România.
'Cercetarea clădirii Băilor, cu ziduri groase de peste 1 m, cu o dimensiune impresionantă (aproximativ 33x13 m) necesită o metodologie de abordare foarte bine stabilită datorită faptului că acest edificiu trebuia integrat în circuitul turistic al Pieţei Libertăţii. Situaţia internă este şi ea una deosebită atât din punct de vedere arheologic, istoric cât şi tehnic. Sistemul de încălzire, de tip hypocaust, preluat de către turci pe filieră bizantină, este asemănător celui folosit de romani. Din nefericire, toate aceste descoperiri vor fi îngropate pentru totdeauna sub pavimentul peste care mii de oameni vor trece ignorând un panou sec', explică Alexandru Hegyi.
Arheologul timişorean reaminteşte faptul că în proiectul iniţial de restaurare a centrului istoric s-a prevăzut integrarea zidurilor Băilor turceşti în peisajul pieţei, dar prevederea a fost 'viciată' de câteva propuneri care vizează strict interesul unor oameni 'dezinteresaţi de cultură'.
'Comisia Naţională a Monumentelor a decis fără ca niciunul dintre membri săi să fie prezent în teren, iar administraţia este fericită cu o variantă ieftină şi extrem de proastă pentru imaginea oraşului. Până la urmă, expunerea unor astfel de vestigii este şi o chestiune de imagine, care nu prea pare să conteze mai ales în contextul în care ne dorim Timişoara capitală culturală europeană', adaugă Alexandru Hegyi.
El este convins că doar opinia publică mai poate schimba ceva fiindcă, în final, patrimoniul arheologic este un bun al comunităţii.
Primarul Nicolae Robu şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa de a transforma în muzee în aer liber cât mai multe dintre spaţiile care au semnificaţii pentru istoria Timişoarei şi pot deveni atracţii turistice. 'Eu nu mă împotrivesc niciunui protest. Decizia de a îngropa Băile nu ne aparţine nouă, ci Comisiei Naţionale de Monumente Istorice de pe lângă Ministerul Culturii', a declarat Robu. pressalert.ro
Citește pe Antena3.ro
