Ziarul “El Pais” a publicat în ediţia de luni, 4 februarie, interviul realizat cu ministrul Cristian Adomniţei în noiembrie 2007, cu ocazia prezenţei la al II-lea Congres al românilor din Spania.
Ziarul “El Pais” a publicat în ediţia de luni, 4 februarie, interviul realizat cu ministrul Cristian Adomniţei în noiembrie 2007, cu ocazia prezenţei la al II-lea Congres al românilor din Spania. Sub titlul “Este vital ca românii să nu îşi piardă rădăcinile”, interviul se centrează asupra cursului de limbă, cultură şi civilizaţie română în Spania. În interviu se afirmă că acest curs va fi de folos copiilor ale căror familii vor decide să se întoarcă în România şi că obiectivul este ca unele dintre materiile studiate la acest curs, respectiv limba romană, istoria şi geografia, să fie echivalate în sistemul de învăţământ din România. Se mai spune că de acest curs pot beneficia şi copii de alte naţionalităţi, subliniindu-se că în unele şcoli s-au înscris deja elevi spanioli şi că interesul de a cunoaşte România s-a extins şi la nivelul unor profesori spanioli din centrele unde se studiază limba, cultura şi civilizaţia romană. Acest lucru presupune o diversificare a ofertei de învăţare şi pentru adulţi. În ceea ce priveşte pregătirea românilor care vin să muncească în Spania, răspunsul dat de ministrul Adomniţei contrazice afirmaţia reporterului conform căreia se crede că românii de aici în general nu au studii universitare. Ministrul afirmă că există şi un număr de români cu pregătire superioară, care însă au dificultăţi în a-şi echivala studiile şi de aceea acceptă locuri de muncă inferioare pregătirii lor.În finalul interviului, se vorbeşte despre sistemul de învăţământ din România, cu şcolarizare obligatorie până la 17 ani şi cu interes de a atrage în universităţile româneşti un număr cât mai mare de studenţi străini.
“Este vital ca românii să nu îşi piardă rădăcinile”
El Pais: În ce constă cursul de limbă, cultură şi civilizaţie română?
C.A: Ideea de bază a acestui curs este aceea ca toţi copiii românii care trăiesc în Spania să poată urma curricula care există şi în România, să nu-şi piardă legăturile cu România, chiar dacă se nasc sau sunt educaţi în altă ţară. Un obiectiv esenţial este şi acela al reintegrării românilor care trăiesc aici şi doresc să se reîntoarcă, la un moment dat, în România.
El Pais: Prin intermediul acestui curs se vor valida anumite competenţe?
C.A: Da, obiectivul este ca toţi copiii familiilor care doresc să se reîntoarcă în România să poată beneficia de aceeaşi recunoaştere a studiilor ca elevii din ţară, chiar dacă ei şi-au început cursurile în Spania. Cursul este format în proporţie de 80% din studiul Limbii Române, iar restul înseamnă Istoria românilor şi Geografia României. Pentru copiii din clasele primare din Spania, lucrurile sunt mult mai simple, pentru că învaţă foarte repede, dovadă că limba spaniolă a devenit deja pentru ei un fel de limbă maternă. Problema o ridică restul copiilor, mai mari, pentru care de multe ori este mult mai uşor să explici ceva în română, pentru că deja au învăţat limba în ţară. Până la urmă, acest curs reprezintă o altă modalitate prin care este facilitat procesul de integrare a românilor în Spania, ca membrii activi la viaţa socială. Pentru noi, pe de altă parte, este necesar ca toţi copiii români să nu-şi piardă rădăcinile, modelul de gândire românesc, cultura şi informaţiile legate de propria ţară, dar şi să atragem alţi oameni interesaţi în învăţarea limbii şi culturii române.
El Pais: Primiţi la acest curs şi elevi spanioli?
CA: Da, cursul este gândit nu doar pentru elevii de origine română, ci şi pentru orice alt copil de altă naţionalitate, care doresc să vină să studieze în România sau care, pur şi simplu, vor să cunoască mai multe lucruri despre ţara noastră. Am avut, într-adevăr, parte de o mare surpriză. Sunt deja înscrişi la aceste cursuri copii spanioli. Cel mai mult ne-a atras atenţia faptul că asistă la acest curs profesori spanioli care doresc să afle mai mult despre ce înseamnă România. Acest fapt mă detemină la o regândire a programei, astfel încât să poată participa deopotrivă copii şi adulţi.
El Pais: Cine sunt cei care ţin cursurile?
C.A: Profesori români de specialitate, care au cunoştinţe în domeniile studiate, care trăiesc de mai mult timp în Spania, şi sunt pregătiţi să îi înveţe pe copii temele educaţionale ale modelului românesc, dar şi pe cele tipice Spaniei, astfel încât să poată explica diferenţele şi asemănările dintre cele două ţări şi să poată realţiona direct cu elevii, indiferent de originea lor şi limba pe care o folosesc – română sau spaniolă.
El Pais: În Spania există opinia că majoritatea românilor care vin aici nu au studii superioare şi primesc locuri de muncă necalificate.
C.A: Este fals. În Spania ajung români din toate clasele sociale, cu pregătire diversă – sunt şi medici, avocaţi sau ingineri – însă este adevărat că această ţară oferă mai degrabă facilităţi pentru găsirea unui loc de muncă în care nu sunt cerute studii superioare. Totuşi, mulţi dintre românii care acceptă asemenea locuri de muncă au făcut în România o carieră tehnică, dar care nu este recunoscută încă în Spania. În România, şcolarizarea obligatorie se face până la vârsta de 17 ani, însă există o tradiţie îndelungată pe tema necesităţii de a studia. În virtutea acestui lucru, ne-ar plăcea ca universităţile să aibă o ofertă din ce în ce mai mare şi mai variată pentru studenţii proveniţi din alte ţări.
El Pais: Cum vreţi să atrageţi studenţii străini în România?
C.A: Avem o capacitate imensă de atragere a studenţilor străini în universităţile noastre şi programe specifice de studiu, în engleză sau franceză. Astăzi, de pildă, avem foarte multe cereri pentru programe dedicate studiilor masterale, doctorale şi postdoctorale, iar noi putem să le satisfacem. Spre exemplu, studenţii chinezi caută universităţi străine în care să înveţe, iar anumite ţări, precum SUA, deja nu mai pot să acopere acest necesar, din cauza lipsei locurilor. Noi putem să oferim un învăţământ de calitate şi pe deasupra la un preţ foarte bun. Acesta este avantajul României – extraordinarul raport între calitate educaţională ridicată şi costuri scăzute.