Biserica Greco-Catolică solicită două amendamente în textul viitoarei Constituţii

In dimineata zilei de 19 iunie, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Muresan, liderul Bisericii Greco-Catolice, a adresat o scrisoare domnului Crin Antonescu, presedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constitutiei, prin care i-a solicitat includerea a doua amendamente in textul viitoarei Constitutii. Primul amendament se refera la adaugarea Bisericii Greco-Catolice in articolul care va face referire la rolul Bisericii Ortodoxe si a Casei Regale in constituirea si modernizarea statului roman”, iar al doilea amendament la definirea libertatii religioase, urmand exemplul Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului roman, Biserica Greco-Catolica nu poate fi exclusa dintre acestea. Fara Biserica Greco-Catolica, Statul Roman, identitatea nationala si limba romana in formele pe care le cunoastem astazi nu ar fi existat”, a spus Intaistatatorul Bisericii Greco-Catolice, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, in argumentarea primului amendament.

Acesta a punctat in scrisoare din aportul major pe care Biserica Greco-Catolica l-a avut in constituirea identitatii nationale si a statului roman. Cardinalul Lucian a facut, astfel, o incursiune istorica pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus pentru prima data termenul de «natiune romana» la 1737”, a continuat cu ?coala Ardeleana” care a format constiinta nationala romaneasca”, inlocuirea de catre Biserica Greco-Catolica a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare nationala de la 1848 si terminand cu aportul in unirea de la 1918 si lupta impotriva comunismului si sovietizarii tarii”.

Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolica in crearea identitatii nationale si faurirea statului roman a fost recunoscut de Constitutia din 1923 (art. 22) si 1938 (art. 19), care afirma: «Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti. Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaietea fata de celelalte culte.»”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian.

Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa dea credit institutiilor care au faurit Romania, speram sa luati ca model exemplul marilor oameni politici de dupa Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice mentionandu-o in Constitutiile din 1923 si 1938, si nu al comunistilor care au dorit rescrierea istoriei si scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria romanilor”, a concluzionat Intaistatatorul Bisericii Romane Unite argumentarea primului amendament.

Al doilea amendament s-a referit la modificarea articolului 29 din Constitutia din 2003 in vederea definirii libertatii religioase in Romania urmand modelul Conventiei Europene a Drepturilor omului, astfel: Statul garanteaza dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor.”

Definirea libertatii religioase in Romania este imperativa deoarece in declaratia de unire a Transilvaniei cu Romania de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.»”, considera Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice.

Prin scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice de catre statul roman in 1948 s-a incalcat declaratia de la Alba Iulia, s-a argumentat in scrisoare. Chiar si dupa caderea regimului comunist Biserica Greco-Catolica inca nu a fost repusa in drepturi, in mare parte credinciosii ei fiind in continuare in imposibilitatea de a-si putea practica credinta liber si nestanjenit in Romania”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian.

Ne dorim ca aceasta noua Constitutie sa defineasca in termeni pozitivi libertatea religioasa astfel incat toti romanii, indiferent de confesiune, sa se poata bucura de aceleasi drepturi in Romania”, a concluzionat Inaltul Ierarh scrisoarea adresata Domnului Crin Antonescu.