Cazul Mircea Băsescu vs SR. Stănescu: Unde e bază factuală, nu e delict de presă

În urmă cu circa un an, Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, pierdea un “război” cu senatorul şi jurnalistul Sorin Roşca Stănescu. În iulie 2012, Mircea Băsescu l-a dat în judecată pe Sorin Roşca Stănescu, cerându-i daune morale de 100 de lei, ca urmare a prejudiciului pe care l-ar fi suferit după ce jurnalistul a dezvăluit implicarea fratelui şefului statului în trafic şi contrabandă cu armament livrat ţărilor supuse embargoului ONU. Acţiunea i-a fost însă respinsă în mai 2013, de judecătoarea Mariana Popescu de la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. De curând, Sorin Roşca Stănescu a intrat în posesia sentinţei prin care a câştigat procesul cu Mircea Băsescu. În această sentinţă, judecătoarea Mariana Popescu de la Judecătoria Sectorului 2, făcând trimitere la Constituţia României, la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale sau decizii CEDO, a explicat că Sorin Roşca Stănescu a publicat respectivul articol în care dezvăluia implicarea lui Mircea Băsescu în trafic şi contrabandă cu armament, având o bază factuală de natură să confere verosimilitate informaţiilor de care dispunea. În aceeaşi sentinţă, judecătoarea Popescu a precizat că Mircea Băsescu nu a probat faptul că Sorin Roşca Stănescu a urmărit discreditarea sa. Nu în ultimul rând, potrivit Marianei Popescu, admiterea acţiunii fratelui lui Traian Băsescu ar fi reprezentat o atingere adusă libertaţii de exprimare şi o ingerinţă lipsită de necesitate într-o societate democratică: “Raportat la conţinutul articolului menţionat anterior, instanţa apreciază că trata un subiect de interes public, respectiv subiectul posibilelor legături dintre fratele preşedintelui României şi persoane suspectate de săvârşirea unor infracţiuni, făcându-se referire şi la o serie de activităţi desfăşurate de către autorităţi precum şi raportându-se la dimensiunea socială a activităţii reclamantului prin prisma legăturii sale de rudenie cu Preşedintele României. (…) Cât priveşte buna credinţă a autorului articolului incriminat, instanţa apreciază că reclamantul nu a probat faptul că pârâtul ar fi urmărit ca scop prin publicarea articolului cunoscând absenţa unei minime baze factuale şi fără consultarea reclamantului, discreditarea sa, respectiv afectarea reputaţiei acestui”, se arată în sentinţă.
Citiţi mai mult pe www.luju.ro

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani