Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia de Petitii a PE primeste anual sute de sesizari din partea romanilor. Potrivit unui raport elaborat de Mairead McGuinness, europarlamentar PPE-DE, referitor la activitatile desfasurate de Comisia pentru petitii a PE in 2008, Romania se afla pe locul trei in ceea ce priveste numarul de petitii primite. In primul an dupa aderarea la UE, respectiv in 2007, romanii au trimis 47 de petitii. Un an mai tarziu, in 2008, 207 cetateni romani au reclamat nemultumirile lor aceleiasi comisii.
Comisia Europeana si-a declinat competenta in majoritatea problemelor semnalate in 2011 in petitiile trimise de cetateni romani comisiei de specialitate din Parlamentul European, Executivul UE sugerand actiuni la nivel national, informeaza Mediafax.
Comisia pentru Petitii a PE a avut, pana la vacanta, cate o sedinta in fiecare luna, de fiecare data aflandu-se pe ordinea de zi cel putin o petitie adresata de cetateni romani sau reclamand o atitudine neconforma dispozitiilor comunitare din partea autoritatilor romane. Petitiile aflate pe ordinea de zi pana la vacanta din luna iulie sunt exclusiv cele care au fost considerate admisibile de catre eurodeputati si in legatura cu care acestia au cerut solutii din partea Comisiei Europene.
Reclamatiile cetatenilor romani, facute publice de Comisie dupa discutarea lor, au abordat nemultumiri legate de activitatile bancare, restituirea proprietatilor confiscate bisericii, suspiciunile de fraude cu fonduri bancare, lipsa despagubirilor din partea companiilor de asigurare in urma unor accidente rutiere sau nerecunoasterea unor diplome in alte state ale UE.
Astfel, in prima sedinta a Comisiei, din 24 ianuarie, s-a aflat pe ordinea de zi petitia unei romance din Germania, care a reclamat ca mama sa, care locuieste in Romania si care o viziteaza anual trebuie sa solicite in tara un card de asigurari sociale de sanatate, valabil timp de sase luni, iar pentru obtinerea acestuia trebuie sa furnizeze o documentatie complexa si sa calatoreasca 200 de kilometri. In plus, femeia se plangea de faptul ca acest card trebuie solicitat personal si nu poate fi eliberat anticipat, astfel ca la un moment dat a fost nevoita sa achite personal in Germania cheltuielile medicale pentru mama sa. Ea a solicitat elaborarea unor norme clare si uniforme cu privire la emiterea cardurilor de asigurari sociale de sanatate in intreaga UE, fara sa fie necesara furnizarea unei documentatii complexe in fiecare an.
Solicitarea a fost considerata admisibila de catre europarlamentari, care au solicitat raspunsul Comisiei Europene. Executivul european a explicat ca o persoana asigurata are dreptul de a solicita rambursarea costurilor medicale suportate in strainatate, chiar daca aceasta nu detine un card european de asigurari sociale de sanatate in momentul primirii ingrijirilor medicale. De asemenea, Comisia a mai spus ca, potrivit informatiilor care i-au fost furnizate de autoritatile romane, cererea de eliberare a unui astfel de card se poate depune personal, prin posta sau prin e-mail si, in aceste conditii, nu cunoaste motivele care au stat la baza refuzului de a elibera documentul. 'Totusi, Comisia este dispusa sa examineze in continuare acest refuz, daca va primi informatii suplimentare din partea petitionarei', se mai arata in raspunsul transmis de Executivul european.
Tot in ianuarie 2011, Comisia PETI a avut pe ordinea de zi o reclamatie privind probleme legate de traiectoria aleasa pentru ocolirea municipiului Caransebes in cadrul proiectului de reabilitare a drumului national 6 Drobeta Turnu Severin - Lugoj, finantat din fonduri europene, precum si faptul ca despagubirile acordate de stat in urma exproprierii in interes public sunt derizorii - zece euro pe metru patrat. Comisia le-a raspuns europarlamentarilor care au considerat plangerea admisibila ca nu poate identifica o incalcare a Directivei EIA in acest caz. De asemenea, in ceea ce priveste problema exproprierii proprietatilor private si stabilirea recompenselor economice adecvate, CE a aratat ca aceste aspecte nu intra sub incidenta legislatiei comunitare, astfel incat Executivul se considera neabilitat sa intervina.
Citește pe Antena3.ro
In luna februarie, Comisia pentru Petitii a avut pe ordinea de zi inscrisa petitia arhiepiscopului romano-catolic de Alba Iulia Gyorgy Miklos Jakubinyi. Acesta a transmis inca din 2007 atat PE, cat si CEDO o petitie in care a aratat ca in 1949 regimul comunist aflat la putere la acel moment in Romania a confiscat proprietatile diocezei romano-catolice de Alba Iulia - terenuri si imobile, inclusiv un complex care adaposteste Biblioteca Batthyaneum, institutul si observatorul astronomic. Dupa procese care au durat ani de zile, dioceza a redobandit dreptul de proprietate asupra acestor cladiri, potrivit unei decizii judecatoresti a instantei din Alba Iulia. Arhiepiscopul a reclamat insa forurilor europene faptul ca Ministerul Culturii a refuzat sa faca transferul de proprietate si a cerut interventia acestora pe langa autoritatile romane pentru remedierea situatiei. Eurodeputatii au socotit petitia ca fiind admisibila si au cerut informatii autoritatilor romane. Acestea au comunicat, printr-o scrisoare datata decembrie 2010 si semnata de ambasadorul Mihnea Motoc, ca problema restituirii Bibliotecii Batthyanum va fi repusa pe ordinea de zi a Comisiei Speciale de Retrocedare in luna ianuarie 2011. Raspunsul ambasadorului s-a aflat insa pe ordinea de zi a sedintei din februarie, iar informatii despre vreo decizie a Comisiei de Retrocedare din luna ianuarie nu au mai fost disponibile.
In luma martie, s-a analizat, intre altele, petitia Liudmilei Bedricovshi, care detine cetatenia romana, care a reclamat daptul ca studiile facute in R.Moldova si recunoscute in Romania nu ii sunt recunoscute si in Franta, unde locuieste in prezent. Eurodeputatii au admis petitia sa si au cerut clarificari Comisiei Europene, care a precizat ca era la curent cu aceasta situatie, deoarece fusese sesizat deja de sotul petitionarei. Comisia a explicat ca din datele furnizate de sotul persoanei in cauza a rezultat ca autoritatile franceze nu au refuzat cererea de recunoastere, ci au conditionat-o de promovarea unei probe de aptitudini sau de efectuarea unui stagiu de adaptare de doi ani. Comisia le-a transmis europarlamentarilor ca sotul petitionarei nu a fost multumit de aceste conditii propuse, si in aceste conditii a fost informat ca poate face recurs la tribunalul national competent din Franta impotriva masurilor compensatorii propuse. CE a mai precizat ca in opinia sa in acest caz Franta nu a incalcat legislatia comunitara.
In luna aprilie, eurodeputatii au avut pe ordinea de zi o petitie formulata de H.P., persoana de cetatenie daneza, privind lipsa acordarii de despagubiri in urma unui accident rutier suferit in Romania. Comisia a precizat ca, potrivit legislatiei UE in materie de asigurari auto, acordarea de despagubiri pentru victimele terte ale accidentelor rutiere ar trebui sa fie efectuata in timp util, respectiv in termen de trei luni de la data la care a fost prezentata cererea. Comisia adauga ca, 'din pacate, acordarea de despagubiri este conditionata de rezolvarea oricaror probleme restante privind raspunderea si cuantificarea daunelor'. Aceste aspecte particulare sunt responsabilitatea exclusiva a autoritatilor romane, precizeaza Comisia adaugand ca nu are competenta in acest caz.
In luna mai, eurodeputatii au avut inscrisa pe ordinea de zi petitia unui cetatean roman care a cerut informatii despre posibilitatea de a obtine un credit bancar intr-un alt stat membru decat cel de resedinta. Comisia a raspuns in acest caz ca libera circulatie a ofertelor de credite ar trebui, teoretic, sa poata avea loc in conditii optime, atat pentru cei care ofera creditele, cat si pentru cei care le solicita, tinand seama in mod adecvat de situatiile specifice din fiecare stat membru. Cu toate acestea, a spus Comisia, atunci cand decide acordarea unui credit unui consumator anume, fiecare creditor evalueaza, tinand seama de considerentele comerciale, legale si fiscale, riscurile la care ar putea fi expus si costurile care ar putea fi generate. Prin urmare, creditorul are libertatea de decizie asupra incheierii un contract pentru furnizarea unui credit si/sau asupra pretului la care este oferit creditul respectiv.
