Cel mai mare dinozaur zburător din lume a trăit la Sebeş

Cel mai mare dinozaur zburător din lume, cu o anvergură de 16 metri a aripilor, de dimensiunea unui avion, a fost descoperit lângă Sebeş, Alba, de paleontologul clujean Matei Vremir. Noua descoperire senzaţională este deocamdată în curs de validare şi ea vine după ce paleontologului clujean i-a fost "omologată" o altă descoperire de senzaţie - scheletul dinozaurului care a fost botezat "Balaurul bondoc". Matei Vremir a confirmat existenţa noii sale descoperiri şi a precizat că rezultatele definitive vor fi date publicităţii în această toamnă. "În curs de publicare există un alt rest senzaţional găsit alături de acel balaur bondoc, care este o vertebră cervicală aparţinând celui mai mare pterosaurian - reptilă zburătoare - găsit vreodată. Dimensiunea vertebrei este practic de două ori mai mare decât a celui mai mare pterosaur găsit până acum în America de Nord, denumit Quetzalcoatlus, după zeul aztec", a declarat Matei Vremir. El a subliniat faptul că o echipă internaţională de specialişti lucrează acum la descoperirea sa şi că rezultatele vor fi anunţate în curând.

"E într-un stadiu avansat certificarea descoperirii, lucrăm cu o echipă de specialişti din Marea Britanie şi Germania şi se pare că, într-adevăr, avem de a face cu cea mai mare bestie zburătoare, deşi, sincer să fiu, îţi pui întrebarea cum putea să zboare un astfel de animal care ajungea la dimensiunea unui avion", a adăugat paleontologul clujean. Matei Vremir a mai spus că în zona Sebeş a găsit mai multe resturi de dinozauri, fapt explicat prin aceea că în urmă cu zeci de milioane de ani, în zona respectivă, existau mlaştini unde trăiau animalele, mlaştini care ulterior le-au păstrat conservate cadavrele.

Paleontologului clujean i-a fost confirmată zilele trecute de specialişti o altă descoperire unică în lume: scheletul dinozaurului denumit "balaurul bondoc". Fosila descoperită la Sebeş are o vechime de 70 de milioane de ani şi aparţine unei noi specii de theropod, fiind donată Societăţii Muzeului Ardelean (EME) din Cluj, unde va fi expusă pentru vizitatori. Potrivit specialiştilor, "Balaurul bondoc" este o rudă apropiată a bine-cunoscutului Velociraptor descoperit în Cretacicul Mongoliei, care însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull. El se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase, membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene. Printre caracteristici se numără bazinul foarte larg, orientat posterior, membrele anterioare bidigitate şi membrele posterioare terminate cu câte patru degete funcţionale, dintre care o pereche cu gheare mari, asemănătoare unui pumnal. De asemenea, ghearele duble, piciorul scurt, dar foarte musculos, şi bustul robust sugerează faptul că acest animal era mai degrabă un "kick-boxer" decât un bun alergător, tactica de atac fiind bazată preponderent pe ambuscade. Lungimea medie a corpului era de 1,8-2,0 m, dimensiune ce-i conferea totuşi un aspect fioros, mai ales că prada sa era formată probabil din aşa-numiţii dinozauri ierbivori pitici (Zalmoxes, Telmatosaurus, Struthiosaurus), care puteau atinge lungimi de 3-4 m.