CITES critică dur prohibiţia la sturioni

Convenţia internaţională privind comerţul cu specii protejate de faună şi floră (CITES) a adoptat la sfărşitul săptămănii trecute o rezoluţie prin care se declară impotriva prohibiţiei la sturioni. Romănia a adoptat in 2006 măsura interzicerii totale a pescuitului la sturioni pe o perioadă de zece ani.


Reuniunea anuală a CITES a avut loc intre 3 şi 15 iunie la Haga, in Olanda. Intre discuţiile cele mai aprinse au fost şi cele legate de cotele de captură şi de export la sturioni. După cum se ştie, CITES este singurul organism abilitat să dea respectivele cote fiecărui stat in parte. Cota Romăniei este zero atăt la export, căt mai ales la producţie, pentru că, de anul trecut, ţara noastră a iniţiat prohibiţia totală pentru o perioadă de zece ani la aceste specii. La finalul dezbaterilor, la propunerea Federaţiei Ruse, Convenţia a adoptat un document - Amendment of Resolution Conf. 12.7 (Rev. CoP13) - prin care adoptă o serie de măsuri cu privire la cotele de captură şi de export pentru diferite ţări.


FĂRĂ ECHIVOC. Chiar in primele paragrafe ale documentului, membrii Convenţiei fac o afirmaţie suprinzătoare: "Cota zero de producţie conduce la un nivel crescut al braconajului, la capturi ilegale, la reducerea locurilor de muncă, la reducerea finanţărilor pentru sectorul acvaculturii şi chiar la declinul populaţiilor de sturioni din mediul natural". Cu alte cuvinte, Convenţia precizează clar că interzicerea pescuitului de sturioni ameninţă speciile, nu numai că nu le ajută. In plus, prohibiţia nu face decăt să dăuneze sturionilor din mediul natural in loc să ii protejeze. CITES spune foarte clar că sectorul acvaculturii, considerat de mulţi foarte folositor pentru salvarea speciilor, este şi el grav afectat in ţările care au cotă de captură zero.


MINCIUNI. In Romănia, prohibiţia a fost instaurată in anul 2006, după o scurtă şi intensă campanie a Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii, autorităţile fiind susţinute de o organizaţie nonguvernamentală. Iniţiatorii prohibiţiei au pretins că deţin studii şi cercetări ştiinţifice bine fundamentate, care arată fără tăgadă că populaţiile de sturioni sunt in declin şi că singura metodă prin care speciile mai pot fi salvate este instaurarea căt mai rapidă a prohibiţiei. Prin vocea fostului ministru la Mediului, Sulfina Barbu, autorităţile şi societatea civilă susţineau că măsura este sprijinită in totalitate de foruri ecologice internaţionale şi, mai ales, de CITES. Asta deşi prin simplul fapt că oferea cotă de captură şi cotă de export in fiecare an Romăniei, CITES arăta că nu este nimic in neregulă cu stocurile de sturioni de la noi. A urmat totuşi introducerea prohibiţiei in apele romăneşti pentru zece ani. Pescarii romăni au fost puşi in faţa faptului implinit: dacă erau prinşi pescuind sturioni riscau să facă puşcărie, in vreme ce vecinii ucraineni şi bulgari aveau deplină libertate la captură. Jurnalul Naţional a publicat anul trecut şi in 2007 o serie de reportaje despre cum bulgarii capturează exemplare de sturioni şi de 100 de kilograme, in vreme ce pescarii de la noi sunt practic obligaţi să braconeze. Fenomenul avea şi are in continuare loc pe tot cursul Dunării, de la intrarea fluviului in ţară şi pănă in Deltă. Minciuna şi demagogia autorităţilor şi societăţii civile ies acum la iveală o dată cu Rezoluţia CITES.

Nereguli

Imediat după instaurarea prohibiţiei au inceput şi problemele. Au inceput să iasă la iveală şi anumite ilegalităţi, comise chiar de autorităţile interesate de protejarea sturionilor. Primele s-au referit la favorizarea de către stat a anumitor firme interesate de agricultură. Un raport al Corpului de Control al ministrului Agriculturii a scos la iveală in iarnă că anumite firme au fost favorizate clar in procedura de obţinere a licenţelor şi a cotelor de acvacultură. Raportul a fost clasat după ce ministrul de atunci al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a refuzat să-l semneze. Anumite firme au fost favorizate şi cănd a fost vorba de repopularea Dunării cu sturioni proveniţi din fermele de acvacultură. In plus, repopularea a fost făcută, cel puţin in judeţul Tulcea, fără autorizaţie de mediu. Ne intrebăm căt timp ar trebui să mai treacă pănă cănd justiţia să se sesizeze in aceste cazuri şi să ia măsuri penale impotriva vinovaţilor.