Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima Duminică din Postul Sfintelor Paşti a fost instituită în anul 843 de Sinodul de la Constantinopol ca sărbătoare a Ortodoxiei pentru a sublinia biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului, erezie care susţinea că sfintele icoane nu trebuie cinstite. Potrivit hotărârii Sfântului Sinod, în Duminica Ortodoxiei, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate se organizează colecta pentru constituirea Fondului Central Misionar destinat operei misionare, social-filantropice, educaţionale a Bisericii Ortodoxe Române şi sprijinirii parohiilor sărace din ţară şi străinătate. Colecta se va desfăşura până în ziua de duminică, 30 martie 2014.
La Duminica Ortodoxiei, anul acesta sărbătorită la 9 martie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresează clerului şi credincioşilor ortodocşi o Scrisoare pastorală, care va fi citită în toate bisericile şi mănăstirile din Patriarhia Română. « (…)În lupta noastră pentru mântuire îi avem rugători şi mijlocitori pe Maica Domnului, pe Sfinţii îngeri, pe toţi Sfinţii prooroci, apostoli, evanghelişti, mucenici, mărturisitori, cuvioşi, împăraţi şi domnitori evlavioşi sau simpli credincioşi care au trăit în sfinţenie. Cinstindu-i după vrednicie şi plecându-ne genunchii înaintea sfintelor lor icoane, ne întărim în faţa ispitelor care, mai ales în perioada Postului Mare, vin asupra noastră. În acest sens, îi avem ca modele şi pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei, cinstiţi în această zi (9 martie), care au îndurat chinurile şi moartea, pentru a păstra neîntinată icoana lui Dumnezeu din ei, prin mărturisirea credinţei ortodoxe. De asemenea, îi avem ca exemple şi pe Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, pe care Biserica Ortodoxă Română îi sărbătoreşte, anul acesta, în chip solemn, cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moartea lor mucenicească, petrecută la Constantinopol în ziua de 15 august anul 1714. Pentru credincioşii dreptmăritori, în biserică şi în casele lor, sfintele icoane nu constituie doar o mărturie a ceea ce semnifică arta creştină, ci au, în primul rând, un rol sacru sau sfânt, de mijlocire sau întărire a credincioşilor în comuniunea lor de rugăciune cu Dumnezeu şi cu Sfinţii reprezentaţi în icoane. (…) Nu trebuie să uităm, aşadar, că în Biserică Îl avem prezent pe Hristos, Care Se Jertfeşte pentru noi la fiecare Sfântă Liturghie şi ne aşteaptă să redevenim icoană a Sa, prin primirea Sfintei Împărtăşanii, prin cunoaşterea şi împlinirea prin fapte a învăţăturilor Sale, pentru că “oamenii care se împărtăşesc cu Trupul cel Sfânt al lui Hristos şi beau Sângele Lui participă şi devin părtaşi firii dumnezeieşti, căci se unesc cu Dumnezeirea după ipostas, iar cele două firi sunt unite după ipostas, în chip nedespărţit, în Trupul lui Hristos, cu care ne împărtăşim”(Ibidem, p. 145.). (…) Aşadar, alături de chipul sau icoana lui Dumnezeu din noi, de Sfintele icoane în faţa cărora ne închinăm, în biserică şi acasă, ne mai rămâne o icoană de cinstit: icoana din sufletul semenului nostru. Întipărirea chipului lui Hristos în noi, pentru dobândirea mântuirii, nu se poate realiza decât prin cuvânt înţelept şi faptă bună. Iar fapta bună, adică punerea în practică a Evangheliei iubirii milostive, înseamnă a descoperi şi recunoaşte chipul lui Dumnezeu din semenii noştri, a face pentru ei ceea ce Hristos a împlinit pentru oamenii bolnavi, săraci şi întristaţi pe care i-a miluit. (…) Amintindu-ne că nu prisosul, ci bănuţul văduvei sărace a fost mai apreciat de Domnul nostru Iisus Hristos, cu darul dumneavoastră la Fondul Central Misionar vom sprijini multiplele activităţi ale Bisericii, desfăşurate spre binele şi folosul credincioşilor ei: ajutorarea oamenilor aflaţi în suferinţă, construirea de lăcaşuri de cult în parohiile mici şi sărace; apărarea şi promovarea dreptei credinţe; păstrarea identităţii naţionale, spirituale şi culturale a românilor aflaţi departe de ţară; promovarea învăţământului teologic şi religios; punerea în valoare a patrimoniului sacru şi a spiritualităţii ortodoxe româneşti ş.a. Dacă vom fi darnici şi ajutători pentru împlinirea acestora, vom avea parte de simţirea luminii icoanei lui Dumnezeu din noi, vom păşi cu nădejde sporită pe treptele duhovniceşti ale Postului Mare, pentru a ne învrednici să-L vedem pe Domnul Iisus Hristos în lumina cea preaslăvită a Învierii Sale”, subliniază Părintele patriarh Daniel şI membrii Sfântului Sinod în Pastorala ce va fi adresată credincioşilor.
Citește pe Antena3.ro
