Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Puțini dintre noi, chiar și dintre specialiști, realizează cât de important a fost stresul generat de pandemie. Toate restricțiile, toate măsurile pe care am fost nevoiți să le luăm pentru a ne proteja pe noi și familiile noastre, frica de a nu ne îmbolnăvi, toate acestea au un preț în mintea noastră, pe care deocamdată este greu să îl cuantificăm. Este firesc să fie astfel, în condițiile în care avem impregnată în gene o frică de agenții patogeni. Creierul este „programat” ancestral să se teamă de infecții virale și bacteriene.
”Pandemia de coronavirus este, în primul rând, o problemă de sănătate publică, dar, în același timp, este și o problemă cu implicații la nivelul sănătății psihice a oamenilor din întreaga lume. Acest lucru ne atrage atenția asupra faptului că, alături de respectarea regulilor de igienă, a măsurilor stabilite la nivel național sau local ar trebui să avem în vedere și măsuri care se adresează sănătății mintale. Anxietatea, atacurile de panică, episoadele depresive sunt tot mai frecvente în această perioadă și afectează atât persoane care anterior nu manifestau simptome ale unor tulburări psihologice, cât și persoane cu diagnostic psihiatric prezent. Stresul asociat acestei perioade perturbă funcționarea noastră atât la nivel individual, cât și social, fiind principalul factor al fenomenului numit decompensare. Mecanismele de apărare ale unei persoane, modurile obișnuite de a face față dificultăților nu mai funcționează, ceea ce duce la degradarea progresivă a funcționării normale a individului, a sănătății mintale a acestuia sau la înrăutățirea simptomelor psihiatrice”, explică specialiștii de la Deprehub.
Lucrurile sunt departe de a reveni la normal. Și nu la normalul de acum un an, care pare undeva într-un trecut îndepărtat, ci la noua normalitate. Încep și școlile, vine toamna, temerile se accentuează din nou, așa că vă propun să vorbim despre câteva lucruri care ne pot face viața mai ușoară, pe cât posibil
Citește pe Antena3.ro
1. Să nu mai analizăm exagerat fiecare fapt în parte - Fiecare problemă la care ne gândim prea mult, oricât de mică ar fi ea, devine mai mare și mai înspăimântătoare. Nu mai apucăm să ne bucurăm de lucrurile obișnuite, pentru că avem tendința de a despica firul în patru și pierdem exact bucuria momentului. Una dintre metodele simple de a ne opri din această analiză permanentă este să punem lucrurile într-o perspectivă mai largă. Va mai conta peste 5 ani? Sau măcar peste 5 săptămâni? Apoi, ce mai putem face, este să luăm deciziile, atunci când este posibil, cât mai rapid. Și, de asemenea, să încercăm să ne începem ziua cât mai puțin stresant cu putință, pentru că așa vom reuși să ne transformăm întreaga perspectivă. Dacă vom citi ultimele știri despre numărul de morți sau pacienți cu coronavirus, ne vor rămâne în cap aceste informații și ne va fi greu să le depășim pe tot parcursul zilei.
2. Să depășim frica de incertitudine și să ne concentrăm pe momentul actual. Sigur, nu știm ce va urma, dar luând lucrurile pas cu pas ne putem concentra pe ele, nu pe un viitor pe care nu îl știm. ”Ce am? Ce știu? Ce pot acum? Ce pot face să mă țin în zona de siguranță? Ce știu ca am de făcut și am făcut deja sau urmează să fac? Care sunt acțiunile pe care le întreprind? Cum mă organizez? Cum îmi organizez programul? Ce soluții alternative pot găsi la posibilele probleme? Acestea sunt câteva întrebări pe care ni le putem adresa, așa încât să rămânem raționali, echilibrați. Aceste întrebări ne pot ajuta să regăsim în noi încrederea în propria capacitate de a face față. Chiar dacă incertitudinile vor rămâne, știm că ne putem baza pe noi înșine să fim bine. Ne ajută să ne aducem aminte de alte momente de criză din viața noastră și felul cum le-am gestionat. Ne ajută să ne impunem limite în ceea ce privește comportamentele nesănătoase, care ne aduc liniște de moment, dar ne îndepărtează de scopurile noastre pe termen lung”, spune psihologul Yolanda Crețescu
3. Să încercăm să limităm timpul petrecut în conferințe video online. Videoconferințele ne ajută ca pe durata izolării să putem lucra în continuare și să rămânem în legătură unii cu ceilalți. De când lucrăm de acasă, am început să avem ședințe și discuții online mai mult ca niciodată. Iar pentru mulți dintre noi acest lucru este epuizant. Efortul depus pentru a descifra comportamentul nonverbal și paraverbal al celuilalt (cum ar fi limbajul corporal, expresiile faciale, tonul și timbrul vocii) este considerabil mai mare. Mințile noastre sunt laolaltă, lucrează împreună, dar corpurile nu. Iar acest lucru este greu de asimilat de creierul nostru. Așa se explică de ce unii oameni nu pot fi relaxați în cursul apelurilor video. Iar starea de tensiune se tot acumulează.
Ca în tot ce facem, este nevoie de echilibru, perioade de pauză și refacere. Iar acum este cel mai bun moment să începem să ne îngrijim și de sănătatea mintală și emoțională. Lumea pe care o știam prinde un alt contur, necesită alte rutine. Iar pentru a ne adapta la acestea este bine să ne cunoaștem resursele, dar și limitele.
