Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi aleg, în şedinţa de astăzi, preşedintele şi vicepreşedintele, ocazie cu care actualul preşedinte, Lidia Bărbulescu, va prezenta şi bilanţul activităţii pe 2008 al instituţiei. Preşedintele Traian Băsescu participă la această şedinţă, şeful statului ajungând la sediul CSM în jurul orei 10:00, informează Agerpres.
Mandatul actualei conduceri a CSM expiră pe 12 ianuarie, dar, până în prezent, nu şi-a anunţat nimeni oficial candidatura, însă membrii CSM îşi pot depune candidaturile chiar şi în timpul şedinţei. În acest an, Virgil Andreieş ar putea candida pentru funcţia de preşedinte iar pentru cea de vicepreşedinte, procurorul Bogdan Licu. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi dintre cei 14 membri ai Consiliului, aleşi la rândul lor în adunările generale ale magistraţilor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi reprezentanţii societăţii civile.
În anul 2008, Plenul CSM a funcţionat fără cel de-al doilea reprezentant al societăţii civile, deşi în luna martie Senatul, după doi ani de la vacantarea postului, l-a numit pe profesorul Petre Lăzăroiu, care a demisionat însă după numai două săptămâni. Celălalt reprezentant al societăţii civile în CSM este Irina Zlătescu, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului.
Membrii aleşi ai CSM sunt: judecătorii Lidia Bărbulescu - vicepreşedinte ÎCCJ, Anton Pandrea - ÎCCJ, Virgil Andreieş - Curtea de Apel Cluj, Dan Lupaşcu - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Florica Bejinaru - Tribunalul Mehedinţi, Angela Hărăstăşeanu - Curtea de Apel Braşov, Ana Lăbuş - Tribunalul Iaşi, Alexandrina Rădulescu - Judecătoria Cluj-Napoca, Costel Drăguţ - preşedintele Curţii de Apel Craiova, înlocuitorul judecătorului Iulian Gâlcă, şi procurorii Graţiana Isac - DIICOT, Dan Chiujdea - şeful Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Liviu Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, Cristian Deliorga - Parchetul Tribunalului Constanţa şi Bogdan Licu - Parchetul Tribunalului Capitalei.
De la constituirea noului CSM, au deţinut pe rând funcţia de preşedinte CSM judecătorii Dan Lupaşcu (2005), Iulian Gâlcă (2006), Anton Pandrea (2007) şi Lidia Bărbulescu (2008) iar vicepreşedinţi au fost procurorii Liviu Dăscălescu, Cristian Deliorga, Dan Chiujdea şi Graţiana Isac. La alegerile CSM din 2008, când preşedinte a fost aleasă Lidia Bărbulescu iar vicepreşedinte Graţiana Isac, şeful statului le-a reproşat membrilor CSM că acceptă să fie ignoraţi de instituţiile care ar trebui să supună anumite documente avizului acestei instituţii. ''A revenit în discuţie de câteva ori independenţa justiţiei. V-o călcaţi singuri! Acceptaţi tacit să se încalce Constituţia şi să nu treacă actele pe la dumneavoastră, să le daţi aviz. Tacit acceptaţi, fără să sesizaţi Curtea Constituţională", a afirmat Traian Băsescu. Şeful statului le-a mai reproşat membrilor CSM că şi-au cedat independenţa."Tolerând faptul că aţi mai fost pasaţi la legi la care în mod expres este prevăzut în legislaţie că daţi aviz, fie el consultativ'', nu este chiar ''cel mai bun semn de independenţă şi este proba că uneori nu vorbim sincer despre dorinţa de independenţă, pentru că sunt destule lucruri care arată că v-aţi cedat-o'', a spus preşedintele. Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, şi-a formulat ca priorităţi ale mandatului reformarea sistemului judiciar, creşterea transparenţei actului de justiţie, apropierea acestuia de cetăţeni, stimularea şi dezvoltarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale magistraţilor, eficientizarea actului de justiţie, adoptarea strategiei de resurse umane şi avizarea noilor coduri. Totodată, situaţia resurselor umane a figurat drept o prioritate, fiind acoperit în mod semnificativ numărul posturilor vacante. Cu toate acestea, sistemul nu a fost echilibrat în totalitate, ca urmare a modificărilor legislative din 2008, fapt care a făcut ca, în cursul acestui an, ponderea pensionărilor magistraţilor să atingă cifrele cele mai mari raportat la ultimii ani. De asemenea, în 2008, CSM s-a arătat preocupat de permanentizarea unor relaţii de colaborare cu asociaţiile şi organizaţiile profesionale din sistem judiciar, prin instituirea unui mecanism de întâlniri periodice şi consultări reciproce pe aspectele care vizează sistemul judiciar. Tot în anul 2008, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a impus întărirea rolului de consiliu disciplinar, dorind prin aceasta, după cum a susţinut, să sancţioneze manifestările comportamentale venite din partea unor magistraţi, neconforme statutului şi misiunii pe care aceştia şi le-au asumat în momentul în care au îmbrăcat roba de judecător sau de procuror. În mandatul Lidiei Bărbulescu, CSM a instituit obligaţia instanţelor de a publica pe portal hotărârile relevante, în vederea stabilirii unei jurisprudenţe unitare şi previzibile a instanţelor.
