Cu ochii la stele prin telescop

CERCETARE  ●  Vînătorii de bolovani uriaşi
Cîţiva astronomi români profesionişti împreună cu studenţi şi chiar pur şi simplu amatori au descoperit peste o sută de asteroizi în numai trei zile de cercetare petrecute în Chile sau analizînd informaţiile primite de acolo.

CERCETARE  ●  Vînătorii de bolovani uriaşi
Cîţiva astronomi români profesionişti împreună cu studenţi şi chiar pur şi simplu amatori au descoperit peste o sută de asteroizi în numai trei zile de cercetare petrecute în Chile sau analizînd informaţiile primite de acolo.

O echipă de nouă astronomi români a înregistrat un succes fără precedent pentru România. Chiar dacă nu toată echipa este formată în totalitate din profesionişti, ci şi din studenţi sau amatori, aceştia sînt primii din România care au participat la o cercetare de această amploare. Mai exact, pe parcursul a trei zile, între 10 şi 13 martie., aceştia au monitorizat peste cinci sute de meteoriţi, cu ajutorul unui telescop din Chile, echipat cu o oglindă de 2,2 metri.

SINCRONIZARE. Calităţile avansate ale telescopului, dotat cu cameră mozaic cu opt detectori, Wide Field Imager (WFI), a ajutat echipa de astronomi, conferind o "panoramă" complexă, însă efortul românilor este remarcabil. Imaginile au fost trimise imediat din Chile astronomilor colaboratori din România, care au identificat şi clasificat în cîteva zile asteroizii. Rezultatul a fost continuarea cercetării a 15 asteroizi potenţial periculoşi pentru Terra, precum şi descoperirea a peste 100 de alţi asteroizi. Datele au fost trimise spre validare la Minor Planet Centre (forumul mondial al Uniunii Astronomice Internaţionale), de unde descoperirile îşi aşteaptă confirmarea. Pînă acum, 70 de descoperiri au fost deja confirmate, urmînd ca şi ceilalţi asteroizi să fie recunoscuţi.

EFORTURI ROMĂNEŞTI. Ovidiu Văduvescu, coordonatorul proiectului, a declarat că iniţiativa românilor este o premieră continentală, întrucît Europa nu deţine un program consistent de observaţii special destinat descoperirii asteroizilor apropiaţi de Pămînt, aşa cum au Statele Unite al Americii, care susţin nu mai puţin de cinci programe de acest gen.

Scopul principal al misiunii româneşti a fost observarea asteroizilor din vecinătatea Pămîntului, a subpopulaţiei de asteroizi potenţial periculoşi şi a celor virtual impactori care prezintă pericolul ciocnirii cu Terra în viitor. Misiunea de observaţii a făcut parte din proiectul european EURONEAR (European Near Earth Asteroids Research), o iniţiativă majoritar românească. Echipa de astronomi români va înainta Uniunii Astronomice Internaţionale o listă cu nume de astronomi români pentru a denumi asteroizii descoperiţi. De asemenea, acest proiect este deschis şi sectorului privat, pentru sponsorizări, urmînd ca asteroizii descoperiţi să primească numele sponsorului.

Europa îşi ia revanşa

Majoritatea descoperirilor de astereroizi este alocată astăzi SUA, cel puţin prin eforturile din ultimii 15 ani, în prezent susţinînd cinci programe pentru aceasta. Chiar dacă au fost cîteva iniţiative europene sau cîteva cercetări individuale, în prezent, UE nu are un program articulat dedicat cercetării asteroizilor, însă Euronea doreşte să descopere, să cerceteze şi să monitorize atît asteroizii care în punctul de pe orbita lor cel mai apropiat de Soare se află în apropierea orbitei Pămîntului, cît şi asteroizii care se pot apropia pînă la 750.000 km de Pămînt, prin folosirea a două telescoape automate, plasate în ambele emisfere ale Terrei.