Dicţionarul general al Revoluţiei române

În cadrul unei manifestări organizate de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi Fundaţia Europeană "Titulescu” a fost lansat "Dicţionarul general al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, realizat de către Gheorghe Sbârnă şi Valentin Marin, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori şi apărut la Editura Militară.

Semnificaţia morală acestei cărţi este marcată de către Claudiu Iordache, directorul general al institutului, în aceşti termeni: "Generaţia lui Decembrie 1989, generaţia celor care au binemeritat de la patrie, are dreptul legitim la gratitudine, la merit, la adevăr, un drept ce se sprijină pe obligaţia morală de a nu uita şi de a nu lăsa să se repete!” La rândul său, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, apreciază "uriaşa muncă de informare, selectare, interpretare şi sistematizare din partea autorilor”.

Lucrarea, având peste 700 de pagini, rememorează evenimentele, zilele şi locurile importante ale Revoluţiei, personalităţi reprezentative implicate în desfăşurarea evenimentelor. Sunt prezentaţi, de asemenea, şefi de state, de guverne, de partide şi de instituţii, diplomaţi şi jurnalişti care şi-au manifestat solidaritatea cu aspiraţiile de libertate şi democraţie ale românilor şi au condamnat măsurile represive ale regimului ceauşist. Un spaţiu amplu îl ocupă informaţiile despre eroii şi victimele acelor zile însângerate, cărora li s-a conferit titlul de erou martir al Revoluţiei Române.

Dezbaterile, avându-l ca moderator pe domnul Ion Iliescu, au pus în evidenţă faptul că, alături de certa sa valoare ştiinţifică şi informativă, acest volum are şi o valoare morală, educativă, deosebită, el fiind un serios avertisment, în condiţiile amplificării tendinţelor de restaurare a totalitarismului, într-o Românie care este tot mai departe de idelurile Revoluţiei Române. Au fost formulate interesante sugestii şi observaţii care urmează să fie reţinute într-o viitoare anexă a cărţii. În mod deosebit, domnul Ion Iliescu a recomandat autorilor să acorde atenţie respectării cronologiei evenimentelor şi evidenţierii semnificaţiei acestora. În acest sens, a considerat că este de dorit să fie publicată Declaraţia Frontului Democratic Român, citită la 21 decembrie 1989, în faţa celor peste 100.000 de participanţi la mitingul din Piaţa Operei din Timişoara şi nu textul din martie 1990, care, faţă de varianta iniţială, a fost modificat în urma unor comandamente electorale şi politice, precum şi Comunicatul către ţară al CFSN din 22 decembrie 1989, document esenţial al Revoluţiei Române.

"Este necesar – a concluzionat domnia sa- să punem mai bine în evidenţă procesul istoric din Decembrie 1989, care a pus în valoare starea revoluţionară a oamenilor şi, în final, a condus la schimbări fundamentale în evoluţia statului şi societăţii româneşti.”