Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ghenele din blocurile de locuinţe din Bucureşti, în care gunoiul este aruncat pe tobogan, trebuie să dispară în următorii 10 ani. În locul lor se vor construi „insule de salubritate”, lângă clădire, în care deşeurile vor fi aruncate diferenţiat.
Măsura face parte din Strategia de Salubrizare a Municipiului Bucureşti, adoptată de Consiliul General după intrarea în vigoare a Legii Salubrizării, anul trecut. Fiecare bloc de locu¬inţe va avea pubele destinate deşeurilor reciclabile. Acestea vor trebui să fie îngropate sau semiîngropate. De asemenea, blocurile nou-construite vor trebui să fie dotate cu un spaţiu special pentru colectarea selectivă. Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, spune că măsura în sine este una bună, însă are îndoieli că strategia va putea fi implementată de autorităţi.
„Mereu, când a apărut o legislaţie în domeniu, au fost amânări, derogări. La gunoi nu există obiectul muncii. Ar trebui să existe deja staţii de sortare, concasoare, utilaje. Nu văd cum operatorii noştri ar putea să facă la timp investiţiile necesare”, spune Mereuţă.
Cum convingi locatarii că măsura este bună
Mereuţă spune că renunţarea la ghene este o măsură necesară, pe care cetăţenii vor învăţa să o aprecieze. „Nu ar trebui să se plângă nimeni. Când va fi curăţenie în bloc, o să se liniştească toată lumea. Altfel, s-au propus soluţii tehnice abra¬cadabrante, tobogane cu cap rotativ, care trec automat de la un tomberon la altul, care nu au nicio şansă să fie vreodată imple¬mentate”, spune Mereuţă. Acesta strategia nu vine cu norme şi regulamente clare. „Cetăţeanului nu poţi să-i dai numai cu biciul, trebuie să-i dai şi o bombonică. Eu am făcut o propunere – tariful binom. Tot gunoiul recueste nemulţumit, însă, că perabil să fie ridicat gratis, ¬ indiferent de volum, iar în funcţie de volumul gunoiului reciclabil, cetăţenii să primească reducere la ridicarea gunoiului menajer”.
Cum se aplică legea în ţară
Legea Salubrizării prevede că administraţiile locale devin proprietare ale deşeurilor din oraşele în care funcţionează şi trebuie să vină cu propriile strategii de colectare şi sortare. Măsura a nemulţumit firmele mici care se ocupă de reciclarea deşeurilor, care se tem că administraţiile vor prefera marii operatori atunci când vor desemna contractele de ridicare şi sortare a deşeurilor. La nivelul Uniunii Europene, România avea cea mai mică rată de reciclare, în 2012, de 2%. Până în 2020, UE a impus statelor membre să atingă o rată de reciclare de 50% a deşeurilor.
Ce mai prevede strategia pentru Bucureşti
- Incinerarea deşeurilor şi folosirea acestui procedeu pentru producere de energie;
- Maşinile de gunoi nu vor putea circula în oraş în orele de vârf;
- Utilajele de periere a străzilor vor fi înlocuite cu utilaje de aspirare în 6 ani;
- Refugiile de autobuz vor fi deszăpezite de operatorii de salubritate, nu de RATB;
- Zăpada va fi depozitată temporar în zone speciale, betonate;
- Utilajele de deszăpezire vor fi monitorizate prin GPS, pentru a se şti unde şi dacă acţionează;
- Cantitatea de deşeuri depozitate trebuie să scadă cu 15% pe an.
