Familia la români

Românii cred că statul trebuie să se implice în protecţia familiei şi să acorde alocaţii universale, aceleaşi pentru toate familiile, indiferent de venit, de numărul sau de vârsta copiilor. Aceasta e una dintre concluziile studiului "Viaţa de familie – 2008”, lansat azi de Fundaţia Soros.

Conform aceluiaşi studiu, căsătoria a rămas un pas important pentru români. O demonstrează 57% dintre respondenţii chestionaţi, care au decis să se căsătorească, la aceştia adăugându-se încă 19% care au făcut acest pas deşi sunt, în prezent, separaţi, divorţaţi sau văduvi. Procentul celor convinşi să-şi pună pirostriile creşte în directă legătură cu numărul anilor de relaţie cu partenerul/partenera: 60% dintre cei care trăiesc împreună de peste 20 de ani sunt căsătoriţi.

 "Într-o relaţie, femeile îşi pot controla mai bine emoţiile”
Cel mai bun loc pentru a-şi găsi partenerul este zona/satul în care locuiesc, 35% dintre subiecţi declarând că şi-au întâlnit partenerul pentru că locuiesc în aceeaşi zonă. În general, metodele de a-şi găsi un partener rămân cele tradiţionale: serviciu, şcoală/facultate, prin prieteni, etc. Marea majoritate a celor care se află într-o relaţie de cuplu se declară mulţumiţi de partener, în raport cu înţelegerea, afecţiunea care le sunt oferite, relaţiile intime dintre ei, fidelitatea, etc. 92% spun că sunt foarte şi destul de fericiţi cu relaţia pe care o au, 58% dintre ei cred ca au o relaţie mai bună decât a altor cupluri pe care le cunosc, pentru 70% dintre ei relaţia nu s-a schimbat în ultimii 3 ani, iar pentru 93% dintre respondenţii relaţia se bazează pe sentimente de iubire.

Cei face atât de fericiţi pe români în viaţa lor de cuplu? 60% dintre ei iau masa foarte des împreună, merg la cumpărături (24%) şi petrec timpul liber împreună (41%). Doar 13% au declarat că se vizitează foarte des cu prietenii. Ce li se poate reproşa partenerilor de viaţă? 50% consideră că "are toane”, 52% - că "e prea sensibil/ă”, 59% că "se enervează uşor”. Doar 29% dintre români pun gelozia pe lista reproşurilor. 70% dintre românii cred că "într-o relaţie, femeile îşi pot controla mai bine emoţiile decât bărbaţii”, iar 52% dintre cei chestionaţi au fost de acord cu afirmaţia "oamenii care nu au copii nu au nici un rost”.

 "Slujba nu îmi permite să mai fac alţi copii”
Cum îşi cresc românii copiii? "Instituţia” bunicilor şi, într-o măsură mai mică, familia extinsă continuă să rămână un sprijin important pentru familiile cu copii. Peste jumătate dintre cei care au copii au declarat că au apelat adesea la ajutorul bunicilor şi 12% la sprijinul altor rude. În privinţa serviciilor de îngrijire specializate, majoritatea familiilor cu copii apelează la grădiniţă (65%) şi, într-o mai mică măsură, la creşă (13%), centrele de zi sau bonele fiind foarte puţin menţionate (2,2% ambele).

În peste 80% din cazuri, femeia este cea care rămâne să îngrijească copilul după naştere. Interesant este că în aproximativ 13% dintre cazuri, niciunul dintre părinţi nu a luat concediul de creştere şi îngrijire a copilului. 70% dintre cei care s-au întors mai devreme la serviciu declară că au făcut asta pentru că aveau nevoie de bani, 10% din cauza nevoii de activitate şi 20% din cauza posibilităţii unor probleme la locul de muncă. De altfel, în privinţa măsurilor de reconciliere a muncii cu viaţa de familie, percepţia asupra eforturilor statului este mai degrabă negativă. Mai mult de 60% din populaţia României consideră că măsurile de protecţie a familiei nu sunt suficiente în garantarea oportunităţilor egale pentru femei pe piaţa muncii şi 62% consideră că mamele care beneficiază de concediul de creştere şi îngrijire a copilului se confruntă cu dificultăţi la întoarcerea la locul de muncă. Problema compatibilizării responsabilităţilor de pe piaţa muncii cu cele de la nivel familial este de altfel una resimţită la nivelul întregii populaţii. 25,8% dintre respondenţi au declarat că solicitările de la locul de muncă le afectează viaţa de familie des şi foarte des. Problemele de armonizare sunt semnificativ mai ridicate pentru cei cu educaţie superioară (31.4%). De asemenea, 10% dintre respondenţi (12% dintre femei) au declarat că "slujba nu îmi permite să mai fac alţi copii”.

Copilul: harnic, dar fără imaginaţie
În creşterea copilului, mamei îi revine rolul cel mai important. În 62% dintre familiile intacte (tradiţionale), ea este cea care controlează copilul, cea care-l pedepseşte (37% dintre cazuri), cea care este mai strictă (39%), dar şi mai înţelegătoare (55%) cu cel mic. Şi în cazul uniunilor consensuale (concubinaje), tot mama este aceea care-şi asumă aceste roluri, însă într-un procent uşor  mai ridicat. Cei mai mulţi dintre părinţi (71% în cazul familiilor intacte şi 81% în cazul uniunilor consensuale) îi învaţă pe copii să fie harnici. Doar 39% din famiiile intacte şi 53% din uniunile consensuale consideră că e importantă, ca valoare parentală, credinţa religioasă. Românii sunt conformişti în educaţia pe care le-o dau celor mici. Prea puţini dintre ei cred că trebuie încurajată independenţa copilului: doar 18% din famiile intacte şi 23% din uniunile consensuale. Şi numai 8% din famiile intacte şi, respectiv, 9% din uniunile consensuale consideră că e importantă încurajarea imaginaţiei celui mic.