Anchetele desfasurate de Romania si Polonia in dosarul centrelor secrete de detentie ale CIA au avut ca principal scop sa apere autoritatile si sa blocheze cautarea adevarului, comenteaza Financial Times.
"In Polonia si Romania, unde au fost infiintate centre de detentie ale CIA in 2002 si, respectiv, 2003, nu este cinic ca sugeram ca principalul scop al investigatiilor a fost protejarea autoritatilor si atenuarea cautarii adevarului. Centrul problemei in aceste doua tari, ca peste tot in Europa, este atitudinea obstructiva a guvernelor care invoca principiile securitatii de stat pentru a bloca incercarile de descoperire a ilegalitatii", comenteaza Financial Times.
In anii de dupa atentatele al-Qaida din 11 septembrie 2001, vizand New Yorkul si Washingtonul, tarile europene si-au ascuns cu succes asistenta oferita Statelor Unite in razboiul impotriva terorismului. Abia dupa ce Consiliul Europei si Parlamentul European au dat publicitatii trei rapoarte, in 2006 si 2007, unele dintre detalii au iesit la lumina.
Chiar si in prezent, amploarea totala a implicarii Europei in activitatile secrete ale CIA nu este clara. Este sigur insa ca diferite tari au fost complice la abuzurile privind drepturile omului, de la rapiri, transferuri fortate de indivizi catre jurisdictii neeuropene represive, disparitii, detentii secrete pe teritoriul european, la tortura si brutalitate, afirma cotidianul britanic.
Aceste excese au fost comise de CIA in colaborare cu parteneri europeni, al caror rol de subordonare nu le scuza complicitatea. Ceea ce ramane de stabilit este in ce masura guvernele europene au ordonat explicit sau au incurajat implicit serviciile lor secrete sa asiste CIA.
Din nefericire, guvernele par hotarate sa ingroape aceste evenimente. Anchetele oficiale din tarile cele mai implicate in extradarile extraordinare ale Statele Unite si programele de detentie s-au incheiat fara sa ajunga la concluzii semnificative sau au fost inchise prematur, noteaza cotidianul.
Unele activitati ale serviciilor secrete trebuie sa ramana necunoscute opiniei publice. Insa incalcarea legii nu trebuie sa primeasca automat clasificarea de secret de stat. Guvernele europene si parlamentarii trebuie sa infiinteze mecanisme care sa permita un control mai eficient si supravegherea serviciilor secrete fara a submina securitatea statului, conchide Financial Times.