Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul Curţii de Conturi a României pentru anul 2006, care cuprinde acţiuni de control desfăşurate anul trecut, stabileşte negru pe alb că AVAS a aplicat un tratament preferenţial firmei lui Omar Hayssam la privatizarea societăţii Băneasa SA.
Raportul Curţii de Conturi a României pentru anul 2006, care cuprinde acţiuni de control desfăşurate anul trecut, stabileşte negru pe alb că AVAS a aplicat un tratament preferenţial firmei lui Omar Hayssam la privatizarea societăţii Băneasa SA.
În raportul Curţii de Conturi pentru anul 2006, la capitolul IV, se precizează că această instituţie a realizat la Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) “Auditul Pilot” vizând privatizarea prin vânzarea acţiunilor deţinute de stat la SC Băneasa SA, judeţul Ilfov. Auditul a fost realizat împreună cu Curtea de Conturi Federală a Germaniei, în cadrul unui contract de înfrăţire instituţională, iar concluzia este aceea că privatizarea SC Băneasa SA a fost un eşec.
ACCES LIMITAT. Potrivit documentului citat, accesul investitorilor străini care nu aveau afaceri pe teritoriul României la informaţiile despre privatizare a fost limitat prin publicitatea făcută doar în ziare naţionale. Cât priveşte etapa de evaluare şi selectare a cumpărătorului, firma Ogharit Trading Co Siria – la care acţionar este mama sirianului Omar Hayssam, Curtea de Conturi a reţinut că AVAS nu a ţinut cont de controlul pe care îl poate exercita o persoană fizică asupra potenţialilor cumpărători, având în vedere calitatea sa de rudă sau afin cu unul dintre acţionarii majoritari ai societăţii. În etapa a VII-a a procesului de privatizare s-a introdus un criteriu nou de precalificare, şi anume acela de a nu fi înrăutăţit situaţia financiară a unei societăţi privatizate anterior, etapă în care au depus oferte de cumpărare atât firma mamei lui Hayssam, cât şi SC Tender SA şi SC DATA TIM SA. A fost selectată firma Ogharit Trading Co Siria, reprezentată de Omar Hayssam. Curtea de Conturi consideră că decizia AVAS este pusă sub semnul întrebării, deoarece la momentul în care a fost selectată această firmă AVAS avea cunoştinţă despre “modul defectuos în care se derula contractul de privatizare a SC Foresta SA Nehoiu încheiat cu Omar Hayssam”. În raport se mai menţionează: “Cu toate că AVAS cunoştea situaţia societăţilor la care Omar Hayssam era acţionar nu a acţionat în sensul excluderii acestuia de la negociere”.
Citește pe Antena3.ro
PREŢ MAI MIC. Curtea a constatat că AVAS “a aplicat un tratament preferenţial firmei SC Ogharit Trading Co Siria, care, având o poziţie dominantă, a obţinut o serie de facilităţi faţă de oferta de vânzare prevăzută în dosarul de prezentare”. În urma negocierilor s-a ajuns la situaţia în care cumpărătorul s-a angajat să plătească “un preţ pe acţiune de trei ori mai mic decât oferta de cumpărare a AVAS”, adică mai mic chiar şi decât cel pe care Ogharit l-a oferit în etapa a treia a procesului de privatizare. Detalii pe site.
La cârmă era Muşetescu!
AVAS a cedat firmei siriene Ogharit Trading, controlată de Omar Hayssam, în septembrie 2003 un pachet de acţiuni reprezentând 52,6% din capitalul social al firmei din Băneasa, pentru 3,1 milioane de dolari. Contractul de privatizare a fost reziliat doi ani mai târziu, întrucât investitorul nu a realizat investiţiile asumate. La data încheierii contractului de privatizare, preşedinte al AVAS era Ovidiu Muşetescu. Interesant este că în raport se specifică şi că AVAS nu a făcut o minimă verificare privind autenticitatea documentelor acestei firme, la audit fiind descoperite patru traduceri din limba arabă în limba română, nelegalizate în ţara de origine, potrivit legii.
Alba-neagra cu soluţia: ba urmăriţi, ba nu!
De-a lungul timpului, presa a relatat despre afacerea păguboasă încheiată de stat cu afaceristul Omar Hayssam în acest caz. Ba, în legislatura trecută, chiar şi procurorii şi-au băgat nasul, însă soluţia dată a fost de neîncepere a urmăririi penale. Ovidiu Muşetescu, fost şef al APAPS, fost ministru al privatizării, a susţinut chiar şi în anul 2005, când Hayssam era deja cercetat penal pentru implicare în răpirea celor trei jurnalişti români la Bagdad, că privatizarea SC Băneasa nu a fost una frauduloasă, poziţie susţinută şi de unul din fraţii lui Hayssam. Tot în 2005, Parchetul Instanţei Supreme comunica referitor la dosarul 547/D/P/2005 că procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale faţă de Omar Hayssam, precum şi faţă de mai mulţi funcţionari din cadrul APAPS implicaţi în procesul de privatizare a SC Băneasa SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, spălare de bani şi înşelăciune. Prejudiciul a fost estimat la aproximativ trei milioane de euro. Procurorii au stabilit că privatizarea a fost realizată necorespunzător, raportat la prevederile HG 938/2002 privind strategia de privatizare a unor obiective industriale aflate în patrimoniul APAPS situate pe platformele industriale Băneasa şi Pipera. La timpul respectiv SC Băneasa era "unic producător naţional pentru componente electronice cu semiconductori în tehnologia bipolară" şi "unic furnizor în România pentru aplicaţii militare, electronice şi de telecomunicaţii". Or, potrivit legii, trebuia privatizată doar către "investitori strategici al căror obiect principal de activitate să fie în domeniul de vârf al tehnologiei, informaţiei şi comunicaţiilor". Ceea ce potrivit documentaţiei de la dosar Omar Hayssam nu a reuşit să probeze indubitabil, numai că se pare că APAPS-ul devenit AVAS n-a făcut nici o verificare. Ce s-a mai întâmplat cu acest dosar urmează să aflăm.- Aici puteţi citi integral constatările Curţii de Conturi referitoare la această privatizare: - pag 181, pag 182, pag 183, pag 184
ŞI PRIVATIZAREA ALRO. Curtea de Conturi a stabilit că şi în cazul vânzării a 10 la sută din capitalul Alro Slatina (controlată în prezent de firma Vimetco NV, înregistrată în Olanda, fosta Marco Industries), statul a obţinut un preţ mai mic decât cel recomandat de consultanţi, procesul de privatizare prin care grupul Marco a devenit acţionar majoritar al combinatului, fiind influenţat de mai multe nereguli. Achiziţia s-a făcut în anul 2002, contra sumei de 11,4 milioane de dolari, Grupul Marco devenind acţionar majoritar deoarece anterior contractului de privatizare cumpărase de pe piaţa bursieră peste 40% din titlurile combinatului producător de aluminiu. Alro a fost evaluată de firmele de consultanţă BNP Paribas şi Central Europe Trust la o valoare cuprinsă între 204 milioane de dolari şi 387 de milioane de dolari. Auditul Curţii de Conturi arată că potrivit acestei evaluări, statul ar fi trebuit să încaseze cel puţin 20,4 milioane de dolari, cu aproape 80% mai mult decât preţul obţinut.
SCRISOAREA DE GARANŢIE – PIEDICĂ. Inspectorii Curţii de Conturi au constatat mai multe nereguli în procesul de privatizare, printre care limitarea numărului investitorilor interesaţi de preluarea Alro prin impunerea unei valori de 20 de milioane de dolari la scrisoarea de garanţie, faţă de limita legală calculată la 2,8 milioane de dolari, dar şi neimpunerea unor clauze penalizatoare acţionarului majoritar pentru nerealizarea obligaţiilor asumate. Strategia de privatizare a fost modificată, în anul 2001, fiind prevăzute două metode. Prima variantă viza vânzarea întregului pachet deţinut de stat la Alro, de 54,7%, şi obligativitatea investitorului de a realiza investiţii de 45 de milioane de dolari printr-o majorare de capital, iar cea de-a doua metodă: valorificarea unei participaţii de 10% din capitalul social, care să asigure o majoritate privată în societate. Curtea de Conturi a constatat că autoritatea pentru privatizare "nu a acţionat pentru a mări şansele aplicării strategiei în prima variantă şi pentru a crea un mediu concurenţial mai bun, deşi avea posibilitatea de a bloca tranzacţia pe piaţa de capital, motivat de privatizarea societăţii. Pe lângă poziţia dominantă a grupului Marco, criteriile de preselecţie şi stabilirea garanţiei de participare la nivelul a 20 de milioane de dolari a descurajat participarea potenţialilor investitori", se arată în raport. Până la termenul limită, APAPS a primit trei oferte, din partea grupului Marco, Glencore Internaţional şi consorţiul Balli Group, Balli Metal şi Klockner, însă ultimii doi investitori s-au retras din cursă.
PIERDERE PENTRU STAT. Totodată, inspectorii Curţii de Conturi consideră că investiţiile asumate de grupul Marco nu au fost realizate conform contractului de privatizare, iar în lipsa unor clauze exacte referitoare la suma de 61,5 milioane dolari, participaţia statului a fost diminuată sub 20% din capitalul Alro. "Prin modul cu care APAPS a negociat majorările succesive ale capitalului social, ca urmare a realizării angajamentului investiţional în sumă totală de 61,5 milioane dolari, participaţia statului a fost diminuată nejustificat, prin subevaluarea preţului de subscriere, ajungând după cele trei majorări stabilite prin contract la 16,64%", se menţionează în raport.
IAR MUŞETESCU. De altfel, o anchetă privind legalitatea contractului de privatizare a Alro a fost declanşată de procurorii anticorupţie, la sfârşitul anului 2006, recent după declanşarea scandalului lăsat cu arestări privind privatizările strategice. Numele care apare legat de această cauză este tot cel al fostului ministru al privatizării, Ovidiu Muşetescu. El a fost audiat luna trecută de procurorii DNA. Ieşind de la audieri, Muşetescu a precizat că deşi nu îşi poate aminti exact succesiunea evenimentelor, reţine că tranzacţia a fost una dificilă, dar şi singura pentru care a primit, la acea vreme, felicitări din partea Băncii Mondiale.
Curtea de Conturi analizează şi alte privatizări, informaţii cu care vom reveni în numărul viitor.
