Inspectorii vânează munca la negru, Boc îi vânează pe inspectori

Din prima zi a noului Cod al Muncii, inspectorii ITM, cei de la Fisc, Poliţia şi Jandarmeria vânează împreună munca la negru, iar toţi sunt vânaţi de premierul Emil Boc, ministrul interimar al Muncii.

Boc a anunţat încă de vineri că a aprobat planul de acţiune al Inspecţiei Muncii, Poliţiei, Gărzii Financiare şi Jandarmeriei privind combaterea muncii la negru, iar echipe mixte de control vor începe să facă verificări în toată ţara de la începutul acestei săptămâni. Premierul a precizat că scopul acestor controale este să crească numărul contractelor de muncă astfel încât statul să plătească mai puţin pentru asistenţa socială. "Voi evalua lunar activitatea şefilor ITM şi voi lua decizii. Nu au obligaţii decât faţă de lege. Sper ca şi celelalte instituţii ale statului să dea dovadă de intransigenţă”, a declarat Emil Boc, precizând că echipele mixte de control vor merge mai întâi acolo unde evaziunea fiscală este mai mare şi s-a decis formarea de echipe mixte pentru a nu putea fi muşamalizate neregulile descoperite. Poate aşa vor creşte anul acesta şi sumele încasate direct la bugetul statului din taxe şi impozite sau chiar din amenzi - cu tot cu chitanţă! - pe Litoralul românesc, zonă recunoscută pentru munca la negru, pe locul al doilea după construcţii. Iar sezonul estival a început în aceeaşi zi cu intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii care pune accent pe înăsprirea pedepselor pentru munca la negru. Dacă şantierele sunt relativ uşor de verificat, spaţiile comerciale de pe Litoral se închid de obicei atunci când inspectorii se anunţă "în vizită” pe plajă, iar angajaţii se fac nevăzuţi până pleacă "Garda”. Spre ghinionul angajatorilor, dar şi al angajaţilor fără contract de muncă, verificările au început în toată ţara chiar de ieri, din ziua intrării în vigoare a noului Cod al muncii, iar angajatorii riscă să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale. Pe angajatori îi aşteaptă puşcăria sau amenzi de trei-patru ori mai mari decât până acum pentru muncitorii fără contract. Angajaţii vor avea şi ei de plătit dacă vor fi prinşi muncind la negru.

Primirea la muncă a pâna la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se pedepseşte, potrivit art.16 alin.1, cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, dar nu mai mult de 100.000 de lei, iar prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va pedepsi cu amenda de la 500 la 1.000 de lei. Angajatorii vor fi sancţionaţi în cazul în care nu respectă obligaţia de a ţine evidenţa muncii sau dacă angajează fără cerificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 lei, aceeaşi pedeapsă fiind prevăzută şi în cazul nerespectării prevederilor privind înregistrarea demisiei salariatului.

Tot angajatoii pot face închisoare de la unu la doi ani sau pot primi amendă penală pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă şi pot face închisoare de la şase luni la un an sau pot primi amendă penală pentru refuzul repetat de a permite accesul în spaţiul unităţii a inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate.

Modificările aduse Codului Muncii prin Legea 40/2011 instituie obligaţia încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă ca o cerinţă ad validitatem, dar şi dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă individuală şi obligaţia corelativă a acestuia de a informa salariatul cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale. De azi angajatorii au obligaţia legală expresă de a informa salariatul cu privire la fişa postului, iar perioada de probă va putea avea o durată de cel mult 90 de zile calendaristice în cazul funcţiilor de execuţie şi 120 de zile calendaristice pentru funcţii de conducere, iar perioada maximă în care se pot face angajări succesive de probă este de 12 luni.