Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Joi, 20 mai 2010, Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti a găzduit conferinţa "20 de ani de la alegerile din 20 mai 1990", susţinută de Ion Iliescu.
Fostul preşedinte a expus pe larg contextul în care noua putere instalată după Revoluţie a decis organizarea scrutinului la acea dată, precum şi dificultăţile procesului electoral.
Ion Iliescu şi-a amintit că discuţiile privind desfăşurarea unor alegeri libere au început încă din seara zilei de 22 decembrie 1989. Atunci, liderii nou-înfiinţatului Front al Salvării Naţionale au negociat ca în Proclamaţia citită la TVR să figureze şi un punct referitor la necesitatea desemnării democratice a unui Parlament şi a unui preşedinte. Punctul programatic a fost concretizat printr-un decret al CFSN din 31 decembrie, care stabilea cadrul legal pentru constituirea partidelor politice.
Vorbind despre înfiinţarea partidelor, Ion Iliescu a explicat de ce grupul din care făcea parte a decis transformarea FSN în organizaţie politică. Încă din primele zile ale lui ianuarie, tribunalele din Bucureşti şi din restul ţării înregistraseră câteva zeci de formaţiuni, care făceau deja campanie electorală. Aşadar, liderii Revoluţiei riscau să rămână în afara "schemei", preocupaţi cu rezolvarea chestiunilor administrative ale ţării. Fostul preşedinte susţine că nu avea lipsă de oferte nici anterior înfiinţării FSN ca partid politic. Într-o discuţie privată, Corneliu Coposu i-ar fi propus să candideze la cea mai înaltă funcţie în stat din partea PNŢ-CD!
Un alt moment important al procesului electoral identificat de Ion Iliescu a fost constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională. Apariţia acestui organism a fost necesară pentru a nu se mai face confuzie între FSN ca partid politic şi Consiliul Frontului Salvării Naţionale apărut în decembrie 1989. În opinia lui Iliescu, CPUN-ul a fost un organism foarte important pentru sănătatea democraţiei româneşti, întrucât confruntările din stradă s-au mutat în sala din Dealul Mitropoliei, unde se ţineau şedinţele.
Acestea erau televizate, românii având posibilitatea să participe la "spectacolul" tranziţiei de la comunism spre democraţie.
Fostul preşedinte apreciază ce cea mai importantă decizie a CPUN-ului a fost legea electorală, care a permis organizarea primelor alegeri liberi de după comunism. În anumite etape, dezbaterile asupra legii au fost extrem de "aprinse", mai ales în chestiunile legate de restricţiile privind dreptul de a fi ales.
Ion Iliescu îşi aduce aminte că Dan Amedeo Lăzărescu a propus ca persoanele care în ultimii cinci ani nu au domiciliat în România să nu poată candida pentru funcţii publice. Domnia sa susţine că a intervenit personal pentru a nu se adopta această restricţie. Mai ales că doi dintre potenţialii candidaţi la preşedenţie - Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu - se întorseseră din exil după Revoluţie.
Ion Iliescu a rememorat şi momentele tensionate ale campaniei electorale din 1990. Spre exemplu, în primăvară, un grup de "vlăjgani" a "spart" mitingul FSN de la Timişoara, agresându-l pe Claudiu Iordache (preşedintele local al organizaţiei) şi devastând tribuna unde avea loc evenimentul. Probleme au fost şi de cealaltă parte, recunoaşte domnia sa, Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu confruntându-se adesea cu grupuri de cetăţeni turbulenţi.
Personal, campania electorală din 1990 i-a lăsat o amintire plăcută. A vizitat toate judeţele ţării şi a participat la mari manifestaţii de masă. Entuziasmul era foarte mare la acea vreme. Ion Iliescu îşi aduce aminte că în timp ce s-a deplasat de la un miting de la Slatina spre Craiova, coloana de maşini a fost oprită în localitatea Balş de un grup de cetăţeni care blocaseră şoseaua. Până nu a susţinut un miting şi la casa de cultură din localitate nu a scăpat!
Tot în 1990, românii au avut parte şi de o premieră electorală - pentru prima dată în istorie dezbaterea dintre cei trei candidaţi la preşedenţie a fost transmisă de televiziunea publică. Programată pentru două ore, confruntarea s-a prelungit cu încă o oră. Alegătorii au avut posibilitatea să analizeze programul fiecărui candidat, ajutându-i să decidă pe cine "pun ştampila".
La final, Ion Iliescu a ţinut să combată unele comentarii răutăcioase care susţin că românii şi-au ales o conducere "nepotrtivită", deoarece alegerile au fost fixate în "Duminica orbului" (20 mai 1990). Domnia sa susţine că este o lipsă de respect faţă de majoritatea electoratului, care a votat FSN-ul în proporţie de 66%, iar pe Ion Iliescu în proporţie de 85%.
