Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit Administrației Prezidențiale, agenda reuniunii, care a marcat cea de-a 50-a aniversare de la prima reuniune a Consiliului European, a cuprins o tematică amplă: situația din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil și militar și răspunsul la crize, aspecte legate de extinderea Uniunii, de libertate, securitate și justiție, migrația, evoluțiile din Republica Moldova și Georgia. Totodată, liderii UE au avut o discuție strategică despre rolul UE în lume, respectiv asupra căii de urmat în ceea ce privește angajarea Uniunii la nivel global și prioritățile sale într-un context marcat de multiple tensiuni geopolitice.
În cadrul discuțiilor la nivel înalt, Președintele României „a atras atenția asupra intensificării atacurilor hibride rusești care vizează subminarea democrațiilor prin dezinformare, prin activități cibernetice maligne, manipulare prin social media, în special în contexte electorale, amintind în acest sens de alegerile din țara noastră și din Republica Moldova”. A subliniat că aceste atacuri nu sunt îndreptate numai către o singură țară, ci împotriva societăților democratice în general și a modului de viață bazat pe valori, drepturi și libertăți.
„În acest cadru, Președintele Klaus Iohannis a informat liderii UE despre evoluțiile recente din România, în contextul alegerilor prezidențiale, și a transmis un mesaj ferm privind respectul pentru valorile democratice și calea proeuropeană, România continuând să fie țară stabilă și responsabilă. Președintele României a solicitat, la nivelul UE, o coordonare eficientă pe tema combaterii ingerințelor străine prin dezvoltarea de instrumente și mecanisme eficiente împotriva acestor fenomene tot mai prezente, tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei fiind introdusă în textul Concluziilor finale la solicitarea României”, a transmis Administrația Prezidențială.
În ceea ce privește decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre și finalizarea aderării României și Bulgariei la Schengen, textul Concluziilor Consiliului European salută adoptarea acesteia și, în acest context, Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri celorlalți lideri UE pentru sprijinul acordat pentru adoptarea acestei decizii și a reiterat angajamentul țării noastre de a rămâne în continuare un partener angajat și proactiv în consolidarea securității interne a UE, precum și a securității frontierelor externe.
Referitor la Ucraina, discuțiile au vizat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pe toate dimensiunile sale, precum și continuarea sprijinului cuprinzător al Uniunii pentru Ucraina. A fost reafirmată susținerea UE pentru principiile și obiectivele cheie ale Formulei de Pace propuse de Președintele Zelenski, fiind subliniată importanța faptului ca nicio inițiativă internațională de pace să nu fie avansată fără implicarea Ucrainei. În egală măsură, UE trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea Europei.
Președintele României a reconfirmat sprijinul țării noastre pentru Ucraina, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce privește nevoile de apărare și cele energetice. Cu privire la eventuale negocieri pentru pace, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea ca acestea să se bazeze pe principii corecte și juste, cu respectarea dreptului internațional și a poziției Ucrainei, ca victimă a acestei agresiuni ilegale și neprovocate.
Totodată, Președintele României a atras atenția asupra problemei securității energetice a Republicii Moldova, care, alături de Ucraina, se confruntă cu provocări tot mai grave pe acest palier, pe fondul agresiunii ruse. Președintele Klaus Iohannis a pledat inclusiv pentru maximizarea sprijinului oferit la nivel bilateral pentru cele două țări, împreună cu partenerii europeni și internaționali.
Citește pe Antena3.ro
Preşedintele României a punctat și necesitatea continuării sprijinului rezilienței și a stabilității Republicii Moldova, precum și a eforturilor de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creștere pentru Moldova și prin adoptarea rapidă a Facilității de Reformă și Creștere. De asemenea, Concluziile adoptate fac referire la necesitatea consolidării sprijinului pentru Republica Moldova pe palierele cruciale menționate, inclusiv securitatea energetică.
Liderii UE au abordat situația din Orientul Mijlociu, fiind salutat acordul de încetare a focului din 27 noiembrie 2024 între Israel și Liban, și au reiterat apelul către părțile implicate privind implementarea acestuia. Totodată, a fost reluat apelul de încetare a focului în Fâșia Gaza şi de eliberare a tuturor ostaticilor, precum și de îmbunătățire a accesului la asistență umanitară. Liderii europeni au reiterat angajamentul față de respectarea dreptului internațional și soluția celor două state.
Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o poziționare unitară, fermă și coordonată care să permită UE să își aducă propria contribuție la soluționarea acestor crize, în conformitate cu dreptul internațional și principiile multilateralismului. Uniunea Europeană își poate consolida rolul de mediator în regiune, precum și pe cel de apărător al drepturilor omului, într-un sens mai larg.
Referitor la situația din Siria, Preşedintele României a reiterat sprijinul țării noastre pentru politica UE privind revenirea refugiaților sirieni, care trebuie să fie voluntară și în condiții de siguranță. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a arătat că este necesară o soluție politică în Siria, care să includă o tranziție pașnică a puterii către un guvern responsabil, care să protejeze suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Siriei.
Liderii UE au avut o discuție cu privire la fenomenul migrației, din perspectiva evaluării progreselor în ceea ce privește implementarea Concluziilor anterioare ale Consiliului European, din octombrie 2024. În același timp, s-a luat notă de scrisoarea elaborată de Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la progresele înregistrate în implementarea Pactului privind migrația și azilul.
Preşedintele României a încurajat menținerea unei abordări constructive în ceea ce privește gestionarea migrației, cu accent pe urmărirea progreselor pe partea de protecție a frontierelor și consolidare a dimensiunii externe a migrației. A subliniat, de asemenea, că migrația continuă să fie o provocare comună, care trebuie abordată printr-o cooperare consolidată și măsuri decisive, care au produs rezultate pozitive până în prezent prin reducerea migrației ilegale și a cererilor de azil. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a menționat faptul că România poate sprijini o implementare timpurie a Pactului privind migrația și azilul, pe anumite aspecte, ținând cont de un echilibru corect între responsabilitate și solidaritate.
Consiliul European a aprobat Concluziile privind extinderea, adoptate inițial de Consiliul UE la 17 decembrie 2024. Consiliul European a subliniat, astfel, importanța continuă a procesului de extindere, acesta fiind o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate.
Preşedintele României a arătat că politica de extindere, una dintre cele mai importante politici ale UE, trebuie continuată, inclusiv luând în considerare oportunitățile oferite de cadrul actual. A reiterat sprijinul față de ambițiile partenerilor de a avansa procesele de aderare la UE într-un ritm crescut, cu respectarea principiului meritelor proprii. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a evocat și sprijinul pentru obiectivul deschiderii cât mai curând posibil a Clusterului I de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Liderii Uniunii Europene au avut și o discuție strategică cu privire la rolul global al UE în actualul context geopolitic marcat de provocări fără precedent. S-a agreat că răspunsul trebuie să fie adaptat acestor provocări, să fie ambițios și vizionar, să utilizeze toate instrumentele pe care UE le are la îndemână, de la politica de extindere, la parteneriatele cu statele cu viziuni similare din întreaga lume, precum și la regândirea modului de relaționare cu statele concurente.
Liderii europeni au abordat și tema rezilienței, pregătirii și răspunsului la crize al Uniunii, pe baza recomandărilor incluse în raportul lui Sauli Niinistö. Au reiterat importanța creșterii pregătirii, prevenirii și răspunsului la crize, în contextul unui climat al amenințărilor aflat în continuă evoluție. A fost accentuată, de asemenea, importanța unei pregătiri îmbunătățite și coordonate la nivel militar și civil, în cadrul unei abordări care ia în considerare riscurile pe toate palierele relevante. Consiliul European va încuraja continuarea eforturilor pe această linie la nivelul Comisiei, al Înaltului Reprezentant și al Consiliului UE, inclusiv în perspectiva Viitoarei strategii de pregătire a UE.
Preşedintele României a reafirmat importanța și urgența consolidării capacităților UE de acțiune în acest domeniu, ca priorități ale Uniunii, inclusiv în contextul numărului tot mai mare de dezastre naturale cauzate de schimbările climatice. Președintele Klaus Iohannis a pledat, totodată, pentru necesitatea unei pregătiri consolidate și coordonate pentru gestionarea strategică a crizelor, la nivelul întregii societăți, respectând competențele statelor membre și în sinergie cu NATO, precum și pentru un nivel realist de ambiție și pentru prioritizarea inițiativelor în domeniu, care necesită finanțare urgentă, a precizat Administrația Prezidențială.
(sursa: Mediafax)
